Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cristian Tudor Popescu: „Domnul Tătaru pe mine m-a convins că are controlul, că știe ce se întâmplă în țară în acest moment”

Nelu Tătaru

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a spus la Digi24 că noul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a avut o prestație credibilă și a reușit să transmită până acum că deține controlulul și că știe ce se întâmplă în țară.

Cristian Tudor Popescu: „Aș vrea să remarc la domnul ministru Tătaru o condiție pulmonară remarcabilă, de excepție, mai ales în condițiile actuale, când e greu cu respirația. Reușește să aibă un debit verbal formidabil, să spună foarte multe cuvinte în unitatea de timp, rămânând în același timp inteligibil, ceea ce este greu, și păstrându-și eficiența de comunicare.

A reușit să comunice un volum foarte mare de idei și date pe unitatea de timp. Lucrul cel mai important, dincolo de cifrele pe care le-a rostit, care sigur că plauzibilizează discursul – când rostești cifre, și mai ales cifre în colțuri, nu cifre rotunde, adică 842, 159, nu 1.000 cum a zis atunci la Suceava într-un moment de mai puțină inspirație, domnul ministru – deci când rostești astfel de cifre devii mai credibil. Bineînțeles că ele pot fi verificate. Cetățenii nu pot să o facă, dar poate să o facă presa.

„Lucrul cel mai însemnat pe care l-a comunicat domnul Tătaru, după părerea mea, este faptul că are controlul. Nu înseamnă că a rezolvat problemele. Că cineva poate să spună „Da, se aduc măști acum, se aduc combinezoane... Dar de câte e nevoie? E prea puțin”.

Sigur că este prea puțin, pentru că s-a pornit de la zero, că aveau altă treabă atunci autoritățile, politicienii, factorii de decizie... Alte treburi aveau, nu să se ocupe de coronavirus. S-a pornit de la zero.

Iar domnul Tătaru nu a fost ministru de la început. La început a fost domnul Costache. Domnul Tătaru pe mine m-a convins că are controlul, că știe ce se întâmplă în țară în acest moment, în toate locurile. Știe, cunoaște situațiile, am văzut, nu numai la Suceava, la Arad, la București, la frontieră... Situații medicale, situații administrative, situații chiar politico-militare... Cunoaște foarte bine, stăpânește lucrurile, firește, asta o face și printr-o activitate împinsă la maximum.

Se duce peste tot, la fața locului, ca să vadă despre ce este vorba, nu să i se raporteze cifre false, după cum a și spus dânsul că există raportărilecare trebuie să înceteze, alea false din teritoriu. Nărav vechi, „să nu ieșim rău la București”. Ăsta e de 30, 40 de ani. Ba unii, pe la Caraș-Severin, am înțeles că au raportat 23 de indectați și vreo 30 de vindecați. Cum era cu strângerea recoltei de pe o suprafață mai mare decât cea a țării. Când în cifrele dinainte de 89.

Și a fost sincer. Mi-a plăcut foarte mult, că nu am sesizat nicio mestecare de talaș în timpul răspunsurilor pe care le-a dat presei. Au fost răspunsuri precise, rapide fără a încerca să amețească peștele din lansetă - așa cum fac majoritatea... toți politicienii -, niciun moment. A vorbit ca un profesionist tot timpul și a reușit – e foarte interesant, pentru că nu și-a propus lucrul ăsta – să nu fie patetic în sensul american al cuvântului. În România, cuvântul nu înseamnă ceva foarte rău, prin definiție, însă în America înseamnă. Patetic este echivalent cu jalnic.

Sunt mulți cei care trag aer în piept, își șterg o lacrimă și încep: „Dragi români”, „țărișoara”, „noi, cu toții”, „împreună”... amintindu-ne evident de Cațavencu.

A spus „fraților”. A fost un discurs patetic, fiind și el medic. A reușit să-l spună ca un medic, nu ca un politician, acest discurs. Adică l-a spus prost din punct de vedere oratoric. N-a fost un retor bun, uneori a greșit, a făcut greșeli gramaticale, uneori chiar de sens ale cuvintelor, dar tocmai prin asta a fost convingător.

Pe mine m-a convins că este omul potrivit la locul potrivit.

O singură dată, pe lângă aia cu 1.000 a mai călcat strâmb – când a fost întrebat în legătură cu medicii, cu posibila testare a populației la Suceava, începând cu medicii. Și dânsul a răspuns că medicii au fost deja testați. Când noi auzim acum cine erau testați acolo. Cuscra, nepoata tovarășului de la județ și așa mai departe, inclusiv medicul, doctorul Flutur (șeful CJ Suceava – n.red.) și nu medicii adevărați.

În general, domnul Tătaru este acolo unde trebuie.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Medic adevarat si apoi ministru,altfel spus specialist nu politruc pus pe functie.Cand in guvern vor fi toti specialisti incepand cu primministru,atunci sunt sanse de lucruri bune pentru tara.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult