Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cum au ajuns o șoferiță de troleibuz, un măcelar, o asistentă medicală și un polițist- toți români- pe clădirile din New York

Polițist pe clădirile din New York

Marile schimbări pot fi făcute cu gesturi mici. Donarea de sânge este cea mai de impact contribuție în sistemul de sănătate pe care orice om o poate avea, indiferent de pregătire, educație, etnie, sau clasă socială.

Eroi necunoscuți până de curând, patru români au inspirat oameni din toată lumea, ajungând să fie cunoscuți chiar și la New York. Poveștile lor au ajuns să fie proiectate pe ecranele din cunoscuta Time Square, ca un simbol al gesturilor simple ce pot schimba vieți în orice colț al lumii. Totul datorită inițiativei Blood Heroes, parte din campania Blood Network, organizat de festivalurile UNTOLD și Neversea, al cărei obiectiv este convingerea donatorilor elgibili de sânge să facă un bine pentru cei suferinzi.

România are nevoie urgentă de sânge, iar situația a devenit și mai complicată în contextul pandemiei de coronavirus. Statisticile arată că doar 2% dintre români donează sânge, deși 1 din 10 pacienți din spitalele din România are nevoie de sânge, arată datele Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Însă această problemă nu este specifică doar României. Aproximativ 90% dintre persoanele care îndeplinesc toate condițiile pentru a dona sânge nu o fac, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

O singură unitate de 450 ml de sânge donat ar putea salva trei vieți, arată specialiștii, în condițiile în care necesarul de sânge este de minim 1.000 de litri zilnic. Dacă donezi cel puțin de două ori pe an ești considerat donator regulat, iar în afară de un gest care salvează vieți, donatorii beneficiază de un control medical gratuit.

Prima donare a unui tânăr polițist pentru un coleg. Cum și-a convins prietenii și colegi de serviciu să facă un gest similar prin rețeaua Blood Network

Robert Bagdi, agent de poliție din Oradea, are 23 de ani. Până acum a donat 9 litri de sânge care au mers către 90 de pacienți.

Prima oară a donat sânge la 19 ani pentru un coleg care avea nevoie urgentă de o transfuzie. Cei doi s-au cunoscut la un curs de formare în carieră pentru Poliția de Frontieră de la Iași. Până atunci, Robert nu se gândise neapărat la impactul pe care un asemea gest îl are pentru viața unei persoane.

Polițistul și-a făcut un obicei din donare odată ce s-a stabilit la Oradea. La centrul de donare din oraș s-a dus prima oară din curiozitate, dar și cu puțină teamă care s-a risipit imediat ce a început să vorbească cu personalul.

„Acolo, la Oradea, dupa ce am donat prima oara, doamna coordonatoare a centrului, Olivia Burta, m-a întrebat dacă aș fi de acord ca data viitoare când vin să încerc un alt tip de donat, tipul pe care am continuat sa îl fac. Acesta se numeste afereză trombocitară. Diferă puțin de donarea totala în sensul că se prelevă sângele printr-un aparat, este filtrat, se extrage trombocita, care este folosită pentru bolnavii de la oncologie. Procedeul durează maxim o oră și se poate face lunar, față de procedeul de donare totală, care se face o dată la 3 luni”, a explicat Robert.

Tânărul polițist a mai fost invitat să doneze sânge și spune că „niciodatată nu m-am întors cu spatele”. El știe că multă lume are nevoie de sânge și că motivele pentru care nu donează mai multă lume diferă. Unii se tem, iar alții probabil nu cunosc prea clar procedura.

Disponibilitatea să donezi sânge este și mai importantă acum, în condițiile pandemice în care limitele sistemului sanitar sunt testate foarte serios. De exemplu, se caută foarte mulți donatori, inclusiv persoane care s-au vindecat de COVID în cazul cărora plasma donată poate salva alte persoane infectate.

Robert sugerează că în momentul de față că este și mai important gestul donării, atât plasma de la cei care s-au vindecat de COVID, cât și sângele propriu-zis.

„O persoana care a trecut peste COVID, în funcție de câți anticorpi are, atâtea persoane poate ajuta. Adica o persoana poate ajuta de la un anticorpi pana la mai mulți. Cu cat ai mai multi înseamnă că o persoana este tot mai imună”, a explicat Robert.

Întrebat dacă simte ceva diferit în ziua în care este programat pentru donare de sânge, polițistul spune direct că se simte normal și chiar împăcat cu el însuși când iese din centru. A fost surprins să afle câți oameni au fost salvați datorită donării sale și spune că vrea să se țină de treabă și să convingă și alți oameni să facă un gest asemănător.

„Sincer să fiu, am convins prima și prima oară anul trecut, prin intermediul Blood Network, în luna mai. Atunci mi-am dus primul prieten cu mine la donat. Și de atunci el a continuat să doneze, el donează normal, sânge total, o dată la 3 luni. Când îndeplinim amândoi condițiile de timp, mergem și donăm împreuna”, spune Robert.

După ce a apărut în campania Blood Network, iar povestea sa a fost promovată în toată lumea, Robert a reușit să convingă recent niște colegi de serviciu să doneze împreună cu el.

Mesajul polițistului pentru cei care vor să doneze pleacă de la curajul de a face un gest nobil. „Oamenii să-și facă curaj să ajute. Nu toată lumea reușeste, dar toată lumea poate încerca”.

Specialiștii OMS notează că donarea regulată de sânge este asociată cu efecte potențiale benefice pentru sănătate în cazul bolilor arterelor coronare, fiind un tratament salvator și pentru combaterea altor afecțiuni care au legătură cu apartul circulator.

Asistenta medicală cu 30 de ani experiență în donare de sânge. Cum îi transformă pe donatori în mici vedete

Lucrând în sistemul medical ca asistentă, Camelia Săbădean donează sânge de la vârsta de 20 de ani. În ultimii 30 de ani a donat 54 de litri de sânge care au ajuns la 360 de pacienți. A luat pauza de la donare doar după ce a născut (are două fete, de 18 si 25 de ani) și când a ținut o dietă ce i-a scazut hemoglobina, neputând dona o perioadă.

A început să lucreze ca asistentă medicală acum 32 de ani, prima repartiție fiind la Centrul de Transfuzie Sanguină din Târgu Mureș. Camelia mărturisește că îi era frică de ace la început, teamă care între timp s-a estompat deoarece știe că trebuie să-i ajute pe oameni. Toate colegele de la centru donau sânge alături de ea și păstrează legătura chiar și după câteva decenii.

„Am vrut sa trec prin experiența asta de donare ca să văd exact ce simte omul acela, de ce are nevoie și cum să mă comport cu donatorul ca sa-i fie lui sau ei foarte bine. Și atunci am donat. Nu-mi amintesc să fi avut foarte mari emoții, pentru că am avut lângă mine colege care m-au sprijinit și care mi-au povestit despre importanta donării”, explică femeia, angajată în prezent ca asistent medical principal de laborator la Spitalul Clinic Județean de Urgență, Târgu Mureș, Serviciul de Anatomie Patologica.

Asistenta erou a donat și plasmă, fiind înregistrată și în registrul pentru donare de celule stem. Sfatui ei pentru cei care vor să-și facă o rutină din donarea de sânge este să își înfrunte frica.

„Trebuie să iți infrunți acea teama ducându-te și trecând prin acea experiență, pentru că altfel nu ai cum. (...) Adica ești un om sănătos, ai kilograme suficiente, ai hemoglobină bună, nu ai avut boli transmisibile, nu ai hipertensiune, nu ai varice - dacă ești un adult sanatos poți să faci un bine și poți să-ți faci un bine mergând la donare, fără nicio problemă”.

Lipsa sângelui în spitale este un stres suplimentar pentru personalul medical, iar Camelia a trecut prin gărzi cu situații la limita în care sângele făcea diferența între viață și moarte.

„În momentul in care îmi venea la recoltare un donator care avea o grupă de sânge rară atunci îl făceam să se simtă vedetă. Oricum, pe toți i-am făcut să se simtă vedete, pentru că noi am avut o legătură extraordinară. Îmi lipsesc donatorii și acuma. Sunt într-un loc de munca unde nu mai am contactul ăsta cu pacienții. Mă gândesc la perioada aceea și mi se pare minunată, cea mai frumoasă perioadă în care am interacționat cu oamenii”, explică asistenta.

Existența unui număr mare de persoane care donează sânge periodic este crucială pentru salvarea vieților. Potrivit legislației în vigoare, un donator primește șapte tichete valorice, iar periodic este testat gratuit pentru HIV, sifilis, pentru depistarea unei leucemii incipiente, pentru Hepatita B sau Hepatita C.

Asistenta este impresionată de reacțiile generate de campania Blood Network, deoarece primește foarte multe întrebări de la persoane care vor să doneze.

„Oameni care n-au mai donat niciodată sange, care au probabil o teamă, dar au trecut printr-o experiență de îmbolnăvire cu Sars-COV-2 vor să devină donatori de plasmă. Este extraordinar. Oamenii și-au învins temerile pentru că au văzut că este nevoie, au văzut în ce stare au fost toți, au conștientizat că pot să-și ajute semenii într-un mod extraordinar si atunci vor să devina donatori de plasma cei care au învins coronavirus”, spune Camelia.

După donare, măduva este stimulată să produca celule noi, tinere, care sunt mult mai apte pentru funcția lor de transport al oxigenului către țesuturi.

„Oxigenul este o terapie minunată, pentru că celulele tot timpul sunt întinerite, revigorate. Sângele este revigorat”, a subliniat asistenta.

Gestul donării, transmis de la mamă la fiică

Ramona Tabita Pîrpîlită donează sânge de peste 21 de ani, iar gestul său a contribuit la salvarea a 156 de oameni. Angajată ca șofer de troleibuz în Timișoara, ea spune că se simte foarte bine știind că gestul său poate salva copii și alte persoane aflate într-un moment vulnerabil.

A început să doneze sânge după ce a împlinit 18 ani, fiind inspirată de mama ei care făcea același lucru de mult timp. Acum Ramona spune că și fiica ei i-a luat modelul. De fapt, în familia sa mai donează sânge soțul, fratele și cumnata.

„Eu donez plasmă prin afereză în fiecare lună. Cel mai mult donez plasmă pentru tratamentul leucemiei, pentru copii”, explică Ramona. Spune că nu se simte bine atunci când nu reușește să doneze sânge și chiar are dureri de cap. Cu ajutorul campaniei a aflat câte vieți a reușit să salveze cu gestul său.

„M-am simțit și mă simt bine că pot să fac un lucru bun. O să fac asta cât se poate, merg încontinuu să donez. Uneori mă mai sună ei de la centru cand au nevoie urgentă, mă întreaba dacă pot să vin și mă duc”, explică ea. Pentru cei care nu au făcut acest gest până acum, Ramona are un îndemn simplu: „Să încerce să doneze o dată și vor vedea că este bine pentru ei și pentru alții”.

Măcelarul care donează sânge rar, de aproape un sfert de veac

În 24 de ani, Florin Munteanu, un măcelar din Ploiești, a donat 42 de litri de sânge care au ajutat 276 de oameni să trăiască. La fel ca ceilalți eroi, Florin va continua să doneze sânge în mod regulat știind că gestul său salvează vieți.

Totul a început când avea 18-19 ani și a fost sunat de la centrul pentru sânge din Ploiești, iar prima afereză a făcut-o la Institutul Fundeni din București, chiar de ziua lui.

„A durat foarte mult, nu ca acum de stai maximum 40 de minute, am stat în jur de 3-4 ore, pentru că erau aparatele vechi, erau ciclurile mai lungi si din cauza asta”, a explicat Florin, care are grupa de sânge AB4 negativ. Chiar de ziua lui a început să-i ajute și pe alți oameni aflați într-o situație dificilă.

„Am vazut și ce grupă de sânge am și de atunci când este nevoie, cum este nevoie, vorba doamnei director de la Centrul de Sânge, doamna Hanganu, <<tu ești de intervenție>>. Când are nevoie de ceva, de plasma sau ceva mă sună, nu numai pe mine. Suntem câțiva care avem grupa aceasta de sânge. Dar în general, nu că ma laud, sunt solicitat”, spune Florin.

Meseria lui Florin de măcelar poate părea la prima vedere surprinzătoare, dacă o asociezi cu donarea de sânge. Însă el spune că s-a obișnuit deja cu oamenii care se miră, iar acest lucru chiar ar putea să atragă mai mult atenția asupra numărului insuficient de donatori.

„Primul argument este despre nevoia de sânge și să te gândești în primul rând la tine pentru că cine știe, poate o să ai vreodată nevoie de sânge și o să umbli tu sau familia ta, cei dragi ai tăi să umble să găseasca sânge și este o faptă bună, o faptă minunată. Pentru mine, care fac acest lucru de atâta timp, este un lucru normal”, spune Florin.

Nu știa că sângele donat de el a ajutat aproape 300 de oameni să trăiască. Spune că preferă să doneze pur și simplu fără a analiza prea mult gestul, adăugând că a convins la rândul lor mai mulți oameni să facă la fel.

Anul 2020 este unul de cumpănă pentru întreaga societate, însă nevoia de sânge pentru pacienții din România rămâne la fel de mare. Peste 4.300 de pacienți au fost salvați datorită donărilor de sânge realizate de peste 1.450 de persoane în cadrul caravanei mobile Blood Network.

Eforturile celor 4 eroi, dar și a întregului sistem medical și a partenerilor din sectorul privat nu se vor opri aici. Circa 118,4 milioane de donări de sânge sunt înregistrate la nivel global global, iar 40% dintre acestea sunt în țări cu venituri mari unde se află 16% din populație.

Rata de donare a sângelui este un indicator al existenței generale a sângelui într-o țară. În condițiile în care doar 2% dintre români donează, creșterea donărilor volunate va fi un efort pe termen lung la care să participăm toți, fie donând direct sau dacă nu putem, promovând asemenea gesturi.

După succesul pe care campania PAY WITH BLOOD l-a avut în 2015, în 2016, cel mai premiat festival din Europa, UNTOLD a reluat campania de donare de sânge, într-o formă mai complexă și cu o nouă identitate: BLOOD NETWORK.

UNTOLD, împreună cu prima platformă tehnologică dedicată donării de sânge din România- Și eu donez- au pus bazele primei Rețele a donatorilor benevoli de sânge. Membrii platformei pot fi anunțați prin newsletter sau telefon dacă este nevoie de ei ca să doneze la centrul din județul lor. Încă de la prima ediție, festivalul Neversea s-a alăturat campaniei, cine a donat sânge la caravanele mobile a primit reduceri și bilete gratuite la concertele organizate de UNTOLD și Neversea.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult