Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum s-a transformat modelul wageleadgrowth în chaosleadgrowth

companie

(Foto Guliver/Getty Images)

N-am iubit niciodată multinaționalele. Sunt absolut de acord că profiturile obținute de acestea în țări în curs de dezvoltare de multe ori sunt exagerat de mari. Știința în domeniul finanțelor găsește repede o explicație – corelarea cu riscurile mai mari asumate prin investirea capitalului în respectivele țări.

Dacă ar fi să ma refer direct la România, explicația, cel puțin în domeniul bancar, este alta: lipsa sau mai exact spus mimarea concurenței. Oricâte scoringuri ar calcula Consiliul Concurenței pentru a demonstra contrariul, ăsta e purul adevăr. Am scris pe această temă, acum câțiva ani buni un articol în Ziarul Financiar intitulat „Adaosul comercial este de 300%. E bar sau bancă românească?” Nu s-a schimbat nimic de atunci. Nici măcar gradul de intermediere financiară. E purul adevăr. Băncile locale sunt printre cele mai profitabile din Europa.

Telecomunicațiile sunt alt sector în care gradul de concentrare concurențială este foarte ridicat. Și în care puterea de negociere a clientului este limitată drastic.

Ce vreau să spun este că un dram de adevăr economic există pentru a justifica lăcomia guvernanților în a impozita lăcomia multinaționalelor.

Ce nu se poate justifica, în primul rând de către partizanii modelului wageleadgrowth propus României, sunt lucruri mult mai simple. Evident de simple. Un singur exemplu: dacă încurajezi exagerat consumul (prin majorarea semnificativă a puterii de cumpărare într-un timp istoric scump), iar economia locală nu are capacitatea de a răspunde cererii suplimentare induse, efectul e unul singur: explodează deficitul comercial. Nu e nevoie de școli superioare pentru a înțelege această relație de cauzalitate.

Ieri a explodat și Bursa de valori. Mai precis acțiunile emitenților loviți în plin de modelul wageleadgrowth: băncile locale cotate. Aici ar fi de discutat dacă fabulațiile “specialistului” cocoțat în fruntea Ministerului de Finanțe nu reprezintă altceva decât o manipulare evidentă a pieței de capital. Pentru a susține achiziția cu discount a acțiunilor unor emitenți bancari. Dacă, la presiunea venită din toate părțile, guvernul va abandona, la fel de rapid cum a adus-o în discuție, măreața propunere de impozitare? În acest caz cursul bursier va reveni la valorile anterioare logic, nu? Asta nu e (și) manipulare a bursei?

Domnul Cristian Tudor Popescu propune un premiu Nobel acordat artizanilor falimentului României de tip blietzkrieg. Eu vin cu o completare. Brevetarea modelului chaosleadgrowth că tot le place economiștilor puterii să ne mintă științific.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult