Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum s-a transformat modelul wageleadgrowth în chaosleadgrowth

companie

(Foto Guliver/Getty Images)

N-am iubit niciodată multinaționalele. Sunt absolut de acord că profiturile obținute de acestea în țări în curs de dezvoltare de multe ori sunt exagerat de mari. Știința în domeniul finanțelor găsește repede o explicație – corelarea cu riscurile mai mari asumate prin investirea capitalului în respectivele țări.

Dacă ar fi să ma refer direct la România, explicația, cel puțin în domeniul bancar, este alta: lipsa sau mai exact spus mimarea concurenței. Oricâte scoringuri ar calcula Consiliul Concurenței pentru a demonstra contrariul, ăsta e purul adevăr. Am scris pe această temă, acum câțiva ani buni un articol în Ziarul Financiar intitulat „Adaosul comercial este de 300%. E bar sau bancă românească?” Nu s-a schimbat nimic de atunci. Nici măcar gradul de intermediere financiară. E purul adevăr. Băncile locale sunt printre cele mai profitabile din Europa.

Telecomunicațiile sunt alt sector în care gradul de concentrare concurențială este foarte ridicat. Și în care puterea de negociere a clientului este limitată drastic.

Ce vreau să spun este că un dram de adevăr economic există pentru a justifica lăcomia guvernanților în a impozita lăcomia multinaționalelor.

Ce nu se poate justifica, în primul rând de către partizanii modelului wageleadgrowth propus României, sunt lucruri mult mai simple. Evident de simple. Un singur exemplu: dacă încurajezi exagerat consumul (prin majorarea semnificativă a puterii de cumpărare într-un timp istoric scump), iar economia locală nu are capacitatea de a răspunde cererii suplimentare induse, efectul e unul singur: explodează deficitul comercial. Nu e nevoie de școli superioare pentru a înțelege această relație de cauzalitate.

Ieri a explodat și Bursa de valori. Mai precis acțiunile emitenților loviți în plin de modelul wageleadgrowth: băncile locale cotate. Aici ar fi de discutat dacă fabulațiile “specialistului” cocoțat în fruntea Ministerului de Finanțe nu reprezintă altceva decât o manipulare evidentă a pieței de capital. Pentru a susține achiziția cu discount a acțiunilor unor emitenți bancari. Dacă, la presiunea venită din toate părțile, guvernul va abandona, la fel de rapid cum a adus-o în discuție, măreața propunere de impozitare? În acest caz cursul bursier va reveni la valorile anterioare logic, nu? Asta nu e (și) manipulare a bursei?

Domnul Cristian Tudor Popescu propune un premiu Nobel acordat artizanilor falimentului României de tip blietzkrieg. Eu vin cu o completare. Brevetarea modelului chaosleadgrowth că tot le place economiștilor puterii să ne mintă științific.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult