Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum s-a transformat modelul wageleadgrowth în chaosleadgrowth

companie

(Foto Guliver/Getty Images)

N-am iubit niciodată multinaționalele. Sunt absolut de acord că profiturile obținute de acestea în țări în curs de dezvoltare de multe ori sunt exagerat de mari. Știința în domeniul finanțelor găsește repede o explicație – corelarea cu riscurile mai mari asumate prin investirea capitalului în respectivele țări.

Dacă ar fi să ma refer direct la România, explicația, cel puțin în domeniul bancar, este alta: lipsa sau mai exact spus mimarea concurenței. Oricâte scoringuri ar calcula Consiliul Concurenței pentru a demonstra contrariul, ăsta e purul adevăr. Am scris pe această temă, acum câțiva ani buni un articol în Ziarul Financiar intitulat „Adaosul comercial este de 300%. E bar sau bancă românească?” Nu s-a schimbat nimic de atunci. Nici măcar gradul de intermediere financiară. E purul adevăr. Băncile locale sunt printre cele mai profitabile din Europa.

Telecomunicațiile sunt alt sector în care gradul de concentrare concurențială este foarte ridicat. Și în care puterea de negociere a clientului este limitată drastic.

Ce vreau să spun este că un dram de adevăr economic există pentru a justifica lăcomia guvernanților în a impozita lăcomia multinaționalelor.

Ce nu se poate justifica, în primul rând de către partizanii modelului wageleadgrowth propus României, sunt lucruri mult mai simple. Evident de simple. Un singur exemplu: dacă încurajezi exagerat consumul (prin majorarea semnificativă a puterii de cumpărare într-un timp istoric scump), iar economia locală nu are capacitatea de a răspunde cererii suplimentare induse, efectul e unul singur: explodează deficitul comercial. Nu e nevoie de școli superioare pentru a înțelege această relație de cauzalitate.

Ieri a explodat și Bursa de valori. Mai precis acțiunile emitenților loviți în plin de modelul wageleadgrowth: băncile locale cotate. Aici ar fi de discutat dacă fabulațiile “specialistului” cocoțat în fruntea Ministerului de Finanțe nu reprezintă altceva decât o manipulare evidentă a pieței de capital. Pentru a susține achiziția cu discount a acțiunilor unor emitenți bancari. Dacă, la presiunea venită din toate părțile, guvernul va abandona, la fel de rapid cum a adus-o în discuție, măreața propunere de impozitare? În acest caz cursul bursier va reveni la valorile anterioare logic, nu? Asta nu e (și) manipulare a bursei?

Domnul Cristian Tudor Popescu propune un premiu Nobel acordat artizanilor falimentului României de tip blietzkrieg. Eu vin cu o completare. Brevetarea modelului chaosleadgrowth că tot le place economiștilor puterii să ne mintă științific.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult