Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România a ajuns în paradis. Românii încă îl caută. Pe alte meleaguri

oameni pe strada - getty images

(Foto: Guliver/Getty Images)

Salariile în sectorul bugetar cresc. Zilele libere cad peste noi, înlocuind parcă lipsa ninsorilor. E firesc cumva, trebuie să avem timpul necesar pentru a cheltui. Şi cum avem bani mai mulţi, e nevoie şi de timp mai mult pentru acest sport. Pensionarii casieri la Cora nu sunt chiar cei mai rapizi angajaţi. Deci stăm mai mult la coadă, cu căruciorul plin. Nu contează, consum să fie.

Aud că vom depăşi borne istorice ale PIB-ului în 2019. Domnul Socol a depăşit de mult reclamele eMag de la tv. Dânsul performează în paginile Ziarului Financiar. Trăim, evident, cea mai bună perioadă din istoria României. Cum de nu ne dăm toţi seama de acest lucru?

Ca fost profesor al domniei sale l-aş întreba dacă majorarea salariilor nu ar trebui să fie cuplată cu dinamica productivităţii muncii. Dacă a făcut un calcul de impact al suportabilităţii de către antreprenorii români, repet români, nu mă refer la multinaţionale, a presiunilor de cost induse prin creşterea salariului minim.

Câte produse din căruciorul acela plin sunt produse local? Dacă tot vorbim de recorduri, cel înregistrat de deficitul comercial în noiembrie, de cca. 2 miliarde, subliniez numai la nivelul unei luni, nu contează? Cine, cum când îl va finanţa? Ironia istoriei este că o parte din produsele „made in Italy” sunt realizate de românii care lucrează acolo. Sau în Franţa. Sau în Spania. Sau...

Obiectivul recuperării rapide a decalajelor faţă de media Uniunii Europene sună atrăgător. Le recuperăm oare sustenabil? Cum? Cu 6,5 kilometri de autostradă inauguraţi după zeci de ani de când a fost făcut proiectul acesteia? Cu spitale în care te duci cu o boală şi pleci cu trei? Cu o capitală fără o şosea de centură, cu medaliile de bronz în clasamentul traficului cel mai aglomerat de pe glob şi fără o sală decentă de sport? Pot fi recuperate, cu alte cuvinte, durabil, decalajele fără investiţii?

Economia mondială este în faza de creştere. Cu foarte puţine excepţii. În acest timp o ţară se încăpăţânează să îşi majoreze accelerat deficitele. Maşina de zgomot ne spune că stăm bine şi din acest punct de vedere. Avem deficite sub media UE, e loc de îndatorare. Parcă văd aportorii străini de capital în momentul în care viitoarea criză va lovi cât de liniştiţi vor fi în privinţa României. Ponderea datoriei publice în PIB este printre cele mai mici, de ce să îşi facă griji deci? Efectul de contagiune nu există... Nu încape în modelul „wageleadgrowth”.

Ceea ce e important este că România a ajuns în paradis. Aici nu încape niciun dubiu. Moneda locală a atins paritatea cu euro. Informaţia a fost anunţată în aceste zile chiar de către premier. Mult trâmbiţatul fond de investiţii va fi de 10 miliarde. Lei. Sau euro. Nu contează.

Un singur lucru nu iese în toată caricatura asta economico-financiară-fantastică. Românii se încăpăţânează să emigreze. Treaba lor. Poate au aversiune la paradis.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Al Lui Al Lui check icon
    "Ca fost profesor al domniei sale l-aş întreba dacă majorarea salariilor nu ar trebui să fie cuplată cu dinamica productivităţii muncii " Nu domnule profesor, majorarea pensiilor si salariilor este cuplata cu "linistirea" populatiei pana la obtinerea amnistiei si gratierii de infractorii-guvernanti si nu se bazeaza pe o relatie economica sanatoasa intre productivitate si venituri. Dupa ce obtin ceea ce-si doresc, nemiloasa economie de piata va "ajusta" puterea de cumparare cu productivitatea reala. Iar populatia va pierde mai mult atunci decat a reusit sa beneficieze astazi prin aceste mariri artificiale de venituri.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult