Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum se zice playlist în franceză? 10 #deascultat, în franceză

10 de ascultat în franceză

photo icon 10 de ascultat în fraceză Sursa: Oameni și Gusturi

S-a dus vremea chansonetelor. S-a dus (grace a Dieu!) și ideea că franceza sună bine numai când spune vorbe d’amor, de rebeliune socială, de mare gândire filosofică sau de fină croitorie.  S-a dus și vremea când societatea românească pastișa trendurile (nu atât franceze cât pariziene) în materie de...orice.  Asta e. Nici bine, nici rău. Vremuri diferite, contexte diferite, interese diferite,  dar cu muzica actuală - ce-aveți, domne’?

După un salt rapid peste nostalgiile generațiilor pre și post-decembriste, care ar putea enumera din poignet cel puțin vreo 20 de artiști francofoni ce au “rupt” frecvențele și programele TV românești, am făcut un mic și nu-prea-elocvent sondaj. Am întrebat în jur ce muzică actuală (nu neapărat foarte recentă - să zicem din ultimii 10 ani), cântată în franceză,  au în playlistul personal consumatorii profesioniști de muzici (cei ca tine, cititorule de oameni si gusturi). Deși internaționalizarea unui cântec scris în franceză e nu numai posibilă, ci aparent ușoară, totuși, în ultimul timp, ea se rezumă la regiunile mondiale pe unde se vorbește limba cu pricina. Pe la noi spre exemplu, pe radiourile contemporane de masă au intrat în ultimii 5 ani doar vreo 4 sau 5 piese în franceză (e.g. Indila | Stromae), dar nu cred că au avut drept criteriu muzicalitatea limbii, cât ritmul de tip uniformă, numai bun de ingurgitat “pe auzitelea, dar ne-ascultatelea”.

Rezultat majoritar, nu unanim: românu’, presupus francofil și francofon, nu prea mai ascultă muzica en français.

La cele câteva recomandări primite de la cei interogați ad hoc am mai adăugat eu niște piese de care sunt amorezată în perioada asta, plus ce mi-am mai adus aminte că s-a difuzat pe la radiourile unde selecția muzicală e făcută de oameni, nu de softuri, și a ieșit acest “liste d'écoutealternative! nu cu piese ale unor artiști din Franța, ci din artiști care cântă (și) în franceză.

Prendre plaisir! (adică Enjoy!)

Sau (o ascult pe repeat de câteva zile)

2.Zaz

3.Noir Désir

4.Charlotte Cardin

5.Coeur de pirate

6.Christine and The Queens

7.Nouvelle Vague

8.Asaf Avidan

9.Hindi Zahra

10.Thievery Corporation

BONUS:

Alexandrina

Photo credits: youtube.com

Un material de Delia Panait, pentru Oameni & Gusturi - O poveste culturală spusă de Staropramen. Mai multe, pe www.oamenisigusturi.ro si pe pagina Deliei, aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mi se pare putin probabil ca toate melodiile franceze sa semene intre ele. Frumos ca e Noir Desir acolo, dar unde e un Pleymo sau un AqME? Unde e un Indochine sau un Daft Punk, un Manau sau un Gojira?
    • Like 0
  • Imi place hard-rock si heavy metal (asa cu am ascultat pana la capat nicio melodie recomandata). Nu stiu franceza. Dar una dintre cele mai bune (bune ca si calitate, nu ca si vanzari) formatii de heavy metal din anii 80 (cand era metal-ul la apogeu) este Sortilege. As putea sa spun ca albumul meu preferat este Metamorphose al acestei trupe, peste (in ceea ce ma priveste - parere subiectiva) albume clasice de la Iron Maiden, Dio, Black Sabbath, Motorhead, Metallica, Accept, Saxon, etc.
    • Like 0
  • Nu e rea selectia dar cu putin mai multa documentare se putea mai bine. Nu poate sa lipseasca totusi Camille, sub nici o forma.
    • Like 0
  • check icon
    Acum inteleg de ce prefer alte beri
    Staropramen astia sint cu 50 de ani inurma (cel putin la gusturi in muzica)
    Domnilor staropramenenisti,.credeto.ca.brwuneloman adevarat asculta.bullshit-urile (pardon "merdre"urile ) astea.de.corporatrista sosita ieri in Gara de Nord de la Våscåuți. Pai exista muzica nu bălăbăneli vocalo-interpretative precum cele auzite mai sus. In afara de T.Corp restul sunt de ascultat doar daca esti din Gabon, Cote.d'Ivoire sau Martinique
    Rwstul au evoluat. Unde o fi Plastiq Bertrand, sau J.M.Jarre acum?
    • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult