Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cumințenia anticorupție este singurul proiect de țară viabil al României

Mulți români sunt indignați de jignirea pe care ne-a adus-o Ambasada Rusiei cu contrafilmulețul despre Cumințenie. Câteva observații pe scurt:

1. Filmulețul face bine. Efectul lui este că resuscită o campanie de strângere de fonduri care agoniza și că ne face să strângem rândurile în fața unei agresiuni externe. Pentru că noi, românii, ne înjurăm între noi ca la balamuc, dar când vine cineva din afară și ne înjură - uneori exact cu cuvintele noastre -, știm să ne îmbățoșăm patriotic. Prin urmare, dacă mai vor să atragă ceva donatori pe final de colectă, le recomand creativilor din spatele campaniei „Brâncuși e al meu” să reorchestreze un șlagăr din anii 90: „Cine-a stat 5 ani la ruși/ Nu dă bani pentru Brâncuși”. 

2. Sigur, intenția rușilor n-a fost să retrezească spiritul național în români. Ambasada Rusiei ne-a lipit pe frunte 100 de euro, ca să ne arate unde ne e locul la masă: o țară mică, fără pretenții, care cântă când cu Estul, când cu Vestul, depinde de cine dă mai mult. Aroganțe de mare imperiu! Și chiar dacă MAE român speră subțire că suta de euro este avansul pentru plata unei datorii de miliarde de euro în contul tezaurului furat, rușii nu vor cheltui mai mult. Ceea ce a fost de demonstat au demonstrat: România este o țară de 100 de euro dispreț.

3. Cu adevărat toxic nu este acest filmuleț ieftin de propagandă demnă de anii 50, în care este glorificată prietenia cu poporul sovietic eliberator, ci vidul din capul tot mai multor concetățeni de-ai noștri mari consumatori de site-uri antioccidentale, naționaliste și conspiraționiste. Susținute direct sau doar încurajate de Moscova, aceste veritabile mașini de spălat creiere au livrat deja prima producție de oameni noi și liberi de orice valori ale democrației liberale occidentale. Îi vedeți nu doar comentând la subsolul articolelor de presă sau pe Facebook, unde se manifestă cu eleganța lui Vișinescu, ci și seară de seară la televizor, unde delirul naționalist de tip ceaușist atinge paroxismul. Scopul lor este să cultive o stare de neîncredere în instituții și în capacitatea democrației de a gestiona lucrurile. Într-o lungă litanie cacofonică, reluată în buclă pe posturi diferite, amestecă mândria de a fi român, frica de cătușe, recursul la Vlad Țepeș și ura față de străini. O Românie confuză, instabilă, cu instituții slabe, cu un stat care poate fi muls în continuare și cu o populație manipulabilă - acesta nu este doar visul marilor borfași autohtoni, ci și al lui Vladimir Putin. Pentru noi, românii, urmează marele meci: cei cărora UE și NATO le-au adus nu doar reguli, ci și cătușe vor cheltui oricât să deturneze România din drumul ei spre Vest.

4. În astfel de momente se nasc cetățenii și o populație poate deveni un popor. Reușim să ne strângem în jurul unui ideal mai înalt decât propriul buric, putem avea aspirații mai mari decât umplerea propriului stomac? Campania „Brâncuși e al meu” încearcă să ne facă să ne depășim condiția de indivizi singuri și veșnic bombănitori. Dar adevăratul test de rezistență al țesutului nostru social este lupta anticorupție, asumată de fiecare dintre noi. „Anticorupția e a mea”. Acesta este singurul proiect de țară care ne poate scoate definitiv din gulag. Complicitatea cu borfașii face din această țară o victimă sigură a intereselor antioccidentale de la granița Europei. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bun! Bine spus!
    • Like 0
  • Cred ca suntem destul de maturi sa înțelegem ca gestul sovieticilor ( nu pot sa-i numesc altfel când se comporta ca atare) a fost un teatru ieftin produs de un studio obscur, probabil de la periferiile Moscovei. E vorba însă de altceva aici: cum le răspundem? Haideți sa le arătăm ca nu suntem asa cum ne cred ei, ne-au mai subestimat ei și au regretat apoi. Frustrații....
    • Like 0
  • Hai sa devenim un popor!
    • Like 0
  • check icon
    Ați analizat corect gestul Ambasadei Rusiei, mă și mir că l-ați publicat.
    • Like 0
  • Venom check icon
    Putin și poporu' rus pe Brâncuși ni l-au adus! Uraaaaaaa! Ambasada Rusiei nu dă pe noi nici doi lei! Uraaaaaaaa!
    • Like 0
  • Valentin check icon
    S-ar putea ca problema noastră să fie lipsa oricăror principii. Românii "se descurcă", pentru că "se poate şi aşa". S-ar putea ca instituţiile noastre să fie slabe pentru că noi suntem slabi. Până la urmă seminţele presărate de comunism s-au copt şi rezultatul e cel pe care îl vedem: suntem în bătaia vântului, ne mulăm după cum ne cere momentul. Ne-am pierdut complet busola, aşa defectă cum era ea prin anii 90.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Din punctul meu de vedere bunsola noastră comunistă ne-a fost înlocuită și nu ne-am pierdut-o în 89. Am fost amăgiți. Cât despre faza cu ,,seminţele presărate de comunism s-au copt şi rezultatul e cel pe care îl vedem,, cred că greșești, mult. Și în Polonia au fost presărate aceleași semințe. Și în Ungaria au fost aruncate aceleași semințe. Și în Bulgaria au fost plasate aceleași semințe. Cehosloviacia, RDG... și cu toate acestea iată că toate aceste țări sunt PESTE noi. Dar toate (până și Bulgaria). Și acum te întreb: să fie oare semințele comuniste de vină, sau poate solul corupt? Ilici încă este printre noi. Pe asta este posibil nici moartea să nu-l mai ia. Ne-am pricopsit cu el. Cu amăgitorul de busole.
      • Like 0
    • @ Daniel Pîslariu
      Tudor check icon
      Adevarul este ca un comunism la fel de pervers ca in Romania greu mai gasesti in Europa de est. A fost un comunism de sorginte Nord-Coreeana, dupa vizita de trista amintire a lui Ceasescu. Nu cred ca e corecta sa punem egal intre noi si Ungaria/Cehia/Polonia.
      • Like 0
    • @ Tudor
      Nu neapărat că nu este corect, ci nu mai putem să punem egal între aceste țări și România. Ceea ce am vrut să aduc la lumină este faptul că înainte de 89 aceste țări erau de gabaritul nostru, ba poate pe unele le-am și depășit atunci...însă în prezent suntem codași... întrebarea acum este: de ce? Plus că am vrut să arăt că cele spuse de Valentin mai sus: ,,seminţele presărate de comunism s-au copt şi rezultatul e cel pe care îl vedem,, este, din punctul meu de vedere, o chestiune totalmente falsă.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult