Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Festivalul lăcomiei pe plajă, în acest sezon estival: Apele Române vor să stoarcă bani din distracția turiștilor

festival pe plaja

Foto: Robert Churchill / Alamy / Alamy / Profimedia

Inițial am crezut că este fake news când am primit informația care suna cam așa: „Cei de la Apele Române au mai instituit o taxă pentru evenimentele organizate pe plajă, alta decât cea de închiriere a sectorului de nisip”.

Mi s-a părut ușor incredibil ca, după scandalul mutării licitației plajelor de la Constanța la București, tergiversarea organizării acestora până după începerea sezonului estival, obligativitatea demolării construcțiilor provizorii, ca măsură pentru a intra în procedura de selecție a ofertelor, creșterea tarifelor pentru închirierea sectoarelor de plajă, cei de la Apele Române să mai inventeze o taxă care să-i pună pe organizatorii de evenimente în situația de a se gândi de zece ori dacă mai fac ceva sau nu pe litoralul românesc.

Peste 20.000 de euro, taxa suplimentară pentru primul festival organizat pe litoral în 2024

Dar cum nimic nu te mai surprinde în România și cum toate instituțiile par că își doresc să taxeze orice fir de nisip călcat de talpa vreunui turist, birul este adevărat și se numește taxă pentru utilizarea domeniului public al Apelor. Se aplică nu doar festivalurilor de muzică, ci oricărui eveniment cultural sau sportiv organizat pe o plajă de pe litoralul românesc. Informația fost confirmată printr-un răspuns oficial pentru funkytravel.ro de către reprezentanții Administrației Naționale ,,Apele Române”.

Taxa pe evenimente (așa i se spune intern, în sediul Apelor Române) este o decizie a Consiliului de conducere al Administrației Naționale ,,Apele Române”, potrivit răspunsului oficial. Se calculează pe oră sau pe zi și este în funcție de suprafață.

                                                                tarife pentru sezonul 2024

(apasă pe imagine pentru a vedea la dimensiune mai mare)

Și aici apare o șmecherie pentru a suprataxa organizatorii de evenimente (nu că ar fi fost ei prea mulți pe tot litoralul). Cei de la Apele Române știu foarte clar câte evenimente au fost în anii trecuți pe plajă, că doar instituția este cea care le autorizează. Apoi, aceeași instituție știe că puține sectoare de plajă închiriate depășesc 5.000 de mp. 

Să folosim un scenariu real: dacă un organizator de eveniment se va întinde pe 5.000 mp dintr-un sector și 1.000 mp din alt sector, i se vor aplica două taxe (una pentru sectorul de 5.000 mp, adică peste 9.600 de lei/zi, plus încă o taxă pentru sectorul de 1.000 mp de aproape 2.500 de lei/zi). Pe lângă toate acestea, dacă organizatorul evenimentului este și cel care a licitat pentru plajă, el va plăti și taxa de închiriere (alte zeci de mii de euro) sau dacă va colabora cu cel care deține bucata de nisip, îi va achita acestuia.

La capătul acestei lungi liste de taxe și dări se află turistul care va suporta din buzunar toate aceste costuri. Nu vreau să pară că le iau apărarea organizatorilor de evenimente sau a celor care închiriază plaje, dar să nu uităm că ei investesc bani pentru a face profit. Și cum taxele devin din ce în ce mai multe și mai mari, să nu ne mai mire că iar vor porni campanii că „uite cât este șezlongul la vecinii bulgari și de ce la noi este 100 de lei/zi.”

Banii nu ajung în bugetul orașelor care gestionează stațiunile, ci în bugetul instituției cu sediul central în București

Poate că eram un susținător al acestei noi taxe dacă banii rămâneau în bugetele locale ale municipiilor/orașelor/comunelor care gestionează stațiunile de pe litoralul românesc. Dar la fel cum banii plătiți pe chiria plajelor se duc direct în bugetul Administrației Naționale ,,Apele Române”, la fel se va întâmpla și cu noua taxă pentru evenimente.

La finalul acestui material, vă las propoziția care închide răspunsul trimis de Administrația Națională ,,Apele Române” către funkytravel.ro:

“Legislația nu prevede scutiri la plata tarifelor pentru utilizarea domeniului public al apelor pentru evenimente sportive, culturale și de agrement”

Articol publicat inițial pe funkytravel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    E nevoie de banii ca animalele politice de la Apele Române să poate angaja cât mai multe chelnerițe pe post de chimiste.
    • Like 0
  • Remus check icon
    Interesant tonul revoltat din acest articol legat de o taxa suplimentară pentru evenimente organizate pe plaja. Dar când anul trecut Apele Romane au introdus taxe suplimentare si le-au mărit pe cele existente cu pana la 30% pentru apa consumată de gospodarii si agenții economici, le fel si cu taxele din domeniul extractiv, acestea afectând mult mai multe persoane si agenți economici, economia țării in general, nu s-a sesizat nimeni pe republica.ro.
    • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    Bine.
    Și mai bine ar fi sa nu se organizeze deloc evenimentele care înseamnă mai curând zgomot, droguri, tineri debusolați sau contondenti.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult