Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De ce (nu) iubim România

Piața Constituției: parada militară de 1 Decembrie

photo icon Piața Constituției: parada militară de 1 Decembrie Sursa: Foto: Alexandra Pandrea

„Sunt român”, i-am spus controlorului care ne verifica biletele. Şi-a dat ochii peste cap şi i-a şoptit colegului său câteva cuvinte, strecurând şi câteva zâmbete ironice şi priviri dispreţuitoare. Singurul cuvânt pe care l-am distins a fost „zingaro”. Am oftat.

Din spate însă, se aude o voce tremurată, puţin emoţionată, care mă întreabă: „Sunteţi român? Cel mai bun prieten al meu e tot român. Suntem colegi la Universitatea Bocconi”. Am zâmbit.

Ziua de 1 decembrie nu e doar aniversarea actului de naştere a României moderne. Este şi celebrarea unei relaţii. Întocmai unei zile de căsătorie, sărbătorim relaţia noastră cu România. Ne aducem aminte de ce iubim România. Dar şi de ce nu o iubim.

Convieţuim cu România. Are calităţi, are defecte.

O iubim pentru toţi tinerii excepţionali care ne reprezintă în lume, în universităţi de prestigiu.

Nu o iubim pentru că nu a ştiut să-i ţină acasă şi i-a împins spre o emigrare forţată.

O iubim pentru că unii dintre ei aleg totuşi să se întoarcă, acceptând, de dragul ei, venituri de zeci de ori mai mici şi condiţii de lucru însutit mai proaste.

Nu o iubim pentru că aceştia nu au niciodată acces la funcţiile de decizie.

O iubim pentru că, pentru al patrulea an la rând, cetăţenii ei au demonstrat că ştiu să-şi facă auzită vocea din stradă.

Nu o iubim pentru că a fost nevoie de asta pentru a ni se asigura porţia de normalitate.

O iubim pentru că tinerii din diaspora au ales să stea la cozi interminabile pentru a vota.

Nu o iubim pentru că au fost puşi în situaţia de a sta la cozi interminabile pentru a vota.

O iubim pentru că regiunile noastre sunt incluse constant în topurile celor mai frumoase destinaţii din lume.

Nu o iubim pentru lipsa drumurilor care să ne ducă la ele.

O iubim pentru Festivalul George Enescu sau Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Nu o iubim pentru că în Capitală nu avem nicio sală de spectacole construită în ultimii 25 de ani.

O iubim pentru Simona Halep, Cristina Neagu sau Lucian Bute.

Nu o iubim pentru cei care-i denigrează din fotoliu atunci când ei pierd o competiţie, în ciuda a mii de ore de muncă la antrenamente.

Convieţuim cu România. Are calităţi, are defecte. De 1 decembrie nu trebuie să-i declamăm zgomotos iubirea. Trebuie să o respectăm, să o încurajăm, să o tolerăm. Trebuie să învăţăm să trăim cu ea. Şi mai ales, să nu o abandonăm. La mulţi ani, România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • A fi roman nu este un titlu de noblete ce se cere a fi precizat, la fel nu este o rusine.
    • Like 0
  • La nivel declarativ stam bine, poporenii sant plini de iubire fata de tara mama, Romania. Rau este ca aceasta infatuata iubire nu se regaseste aproape deloc in realitatea vietii de zi cu zi. Majoritatea intram in categoria mentionata de parintele Cleopa, cei care dau sfaturi din teorie, sant ca izvoarele de apa pictate pe perete. La fel si cu spontan declarata iubire fata de tara. Poate ar fi timpul sa ne privim in oglinda asa cum santem in realitate si nu cum ne inchipuim noi a fi. Ori pentru asta iti trebuie credinta in Dumnezeu, radacini sanatoase udate cu sudoarea muncii cinstite, respect pentru toti si toate, natura oameni, animale. Realitatea este ca ne lepadam ca de ciuma de totalitatea valorilor pentru care multi romani adevarati au luptat si murit pe parcursul a 100 de ani si nu numai. Practim, traim pe creditul lasat noua de inaintasi, Dumnezeu sa-i odihneasca! Cand acesta se va fi terminat, la fel vom fi si noi. Unicul lucru bun inca ramas este credinta stramoseasca majoritar ortodoxa, pana si aici am inceput lepadarea, poporeni si cler deopotriva. Cum vine asta vindem peste jumatate din pamantul tarii benevol la straini, drumurile sant pline de gropi, milioane de avorturi, copii abandonati pe strazi, padurile rase, ape minerale concesionate, la fel petrol, industrie praf.......si ne batem cu pumnul in piept ca ne iubim tara. Dumnezeu vede si judeca iubirea asta a noastra.
    • Like 0
  • Iubesc Romania dintotdeauna dar nu-mi plac locatarii ei.
    • Like 2
    • @ Ana Elena Casapu
      Locuiti in România?
      • Like 0
    • @ Serban Florin
      check icon
      da matale ?
      • Like 0
  • Ce pot sa spun FRUMOS si ADEVARAT. Felicitari!
    • Like 2


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult