Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Două tabere duc de mai bine de șase luni o luptă acerbă între ele, cu armele comunicării de masă

Ilustratie Covid

Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia

Bătălia cu Covid-ul s-a derulat încă de la debutul pandemiei pe multiple planuri. De departe cea mai spumoasă și care a dat posibilitatea înrolării celor mai mari mase de combatanți a fost bătălia în plan mediatic. Nu numai la noi ci aproape pretutindeni pe glob.

Încă din primele trei luni această confruntare a fost caracterizată de existența a două tabere care se confruntă nu numai cu virusul ci și între ele, destul de bine delimitate din punct de vedere al poziționării față de efectele pandemiei sau chiar față de existența în sine a virusului ce o induce. 

Prima tabără, cea a negaționiștilor, s-a raportat la virus pe un principiu de explorare a realității și de învățare caracteristic primatelor: nu mi s-a întâmplat deci nu există. Principalele ei arme de luptă au fost fake-news-ul, (re)interpretarea datelor statistice, explicarea generalului strict prin particular și elaborarea de teorii conspiraționiste.

A doua tabără, (auto)considerată ca rațională și cu largi pretenții moral-sociale și intelectual-științifice, a considerat virusul ca un pericol real și major și a acționat pentru combaterea lui după un alt principiu de explorare a realității și de învățare, mult mai elaborat dar caracteristic tot primatelor: prin încercare și eroare. Armele au fost aproximativ aceleași cu ale primei tabere cu excepția faptului că în loc să ofere explicații și sfaturi recurgând la teorii conspiraționiste a făcut-o recurgând adesea la concluzii sau teorii pseudo-științifice.

Pentru a câștiga cât mai multă credibilitate și câți mai mulți adepți, ambele tabere au folosit relativ același tip de canale de comunicare (în special rețelele social-media și cele tv) și au recurs ambele la păstrarea unei doze semnificative de argumentații aparent rațional-științifice, abil îmbrăcate într-o membrană de mesaje emoționale și potențând eficiența comunicării prin utilizarea unor vectori din lumea politică, jurnalistică, artistică sau chiar din cea științifică.

Primele două luni de când virusul a depășit granițele Chinei au fost de confuzie totală. După aceea au urmat aproximativ două luni de lockdown în care conducătorii societății, de pretutindeni de pe glob (poate cu mici excepții), au demonstrat că au tocat aiurea vreme de trei sferturi de secol contribuțiile la sănătate ale populației iar strategia lor de prevenire a pandemiei a fost de tipul nu ni s-a întâmplat deci nu există în timp ce cea de combatere a Covid-ului (care le-a dovedit până la urmă că există) era una de tipul încercare și eroare. Lumea începea să-și piardă răbdarea și era previzibil ca prima tabără să câștige teren. Fapt care s-a și întâmplat după jumătatea lunii mai.

În ultima lună cea de a doua tabără s-a repliat, și-a adunat forțele și a trecut la contraatac, favorizată și de creșterea alarmantă a numărului celor infectați în multe țări de pe glob, inclusiv în unele care inițial păreau că au ținut pandemia sub control. Din păcate contraatacul este însoțit de o greșeală care s-ar putea să ducă la neutralizarea lui sau chiar să inducă afecte adverse care să aibă ca efect pierderea unei mari părți dintre proprii adepți. E vorba de încercarea de a convinge masele nu prin sporirea dozei de rațional a mesajelor ci prin îngroșarea celei de emoțional în care sunt îmbrăcate acestea. Pe lângă sporirea dozei de emoțional contraatacul acestei tabere este tot mai mult susținut de trei tehnici: click-bait (fapt adevărat prezentat ca știre cu un titlu și concluzii care hiperbolizează amploarea sau efectele), emiterea concluziilor generale strict pe baza unor cazuri particulare și promovarea mesajelor unor personalități publice care s-au luptat din greu sau mai ușor cu virusul și i-au supraviețuit.

Până la un punct am privit ușor amuzat și cu un interes strict profesional confruntarea dintre cele două tabere, avantajat și de faptul că datorită profesiei am capacitatea necesară de a analiza validitatea unui mesaj prin prisma probității sursei care îl emite. Amuzat doar până la un punct pentru că din acest moment lupta intesificându-se începem să îi devenim toți victime, ceea ce mă face s-o privesc cu o precauție din ce în ce mai mare și din ce în ce mai critic.

De ce?

Pentru că ambele tabere au o forță extraordinară dată de faptul că mesajele lor sunt transmise printr-o comunicare de masă. Impactul lor în societate creează opinii de masă care pun presiune asupra celor ce trebuie să decidă. Și ar trebui să o facă pe baza unor informații, studii și teorii strict științifice nu de tip conspirațional sau emoțional. Încet, încet fiecare dintre părți vorbește din ce în ce mai puțin despre medicină, economie, științe sociale sau bioetică și folosește din ce în ce mai mult mesaje și reportaje “cu impact emoțional ridicat”.

Din păcate prin contraatacul lansat în ultima vreme cea de a doua tabără devine la fel de periculoasă ca prima prin deserviciile pe care le aduce atât celor care încearcă să ducă lupta științifică cu Covidul cât și celor ce trebuie să ia deciziile la nivel politic, în varianta cea mai favorabilă societății în ansamblu. Prin creșterea exacerbată a încărcăturii emoționale nu face decât să contribuie la decredibilizarea mesajelor care oricum sunt șovăitoare și adeseori confuze, atât ale celor ce conduc societatea cât și ale celor care încearcă să găsească explicații și soluții științifice la ceea ce ni se întâmplă.

De aceea dacă vreți să înțelegeți cât mai corect ce ni se întâmplă, ce ne așteaptă și cum ar trebui să acționați individual, vă propun să tratați mesajele ambelor tabere nu cu like sau unlike ci cu skip. Vă propun ca înainte de a interpreta orice mesaj despre Covid să încercați să faceți mai întâi o analiză a probității sursei care emite mesajul, fie el vreun simplu postac, vloger, jurnalist de marcă, om politic, artist, simplu medic sau chiar om de știință cu reputație națională sau internațională.

În articolul viitor vă propun să analizăm problemele de probitate pe care chiar lumea științifică le are în lupta cu Covid-ul, din perspectiva lansată de un profesor de medicină care în nici un caz nu poate fi suspectat de lipsă de probitate științifică sau de apartenență la vreuna dintre cele două tabere beligerante la care m-am referit mai sus. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pai problema majoritatii romanilor este ca nu stiu sa discearna probitatea. Daca obiceiul lor (ticul, daca vreto) este sa se uite pe A1 sau B1, pentru ei va prezenta probitate Ciutacu sau cine e dincolo.
    Problema e lipsa de cultura sociala. Deci nu faptul ca n.au citit Shopenhauer, ci faptul ca nu au trait inconjurati de o societate civilizata si astfel nu au exercitiul civilizatiei.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Asemenea fenomene există în orice pandemie. Gripa spaniolă a avut o cantitate imensă de asemenea teorii, multe amplificate şi de miza războiului. Istoria e ciclică. Nimic nou sub soare.
    • Like 0
  • un ultim raspuns doar pt ca e important

    1. dati-i jos sutana si veti gasi tresele unui coleg de-al vostru
    2. acum il cheama chiorean. In realitate este Orbean. Orb. Despre cei ca el si ca voi a vorbit limpede Hristos: orb pe orb...
    3. isi aroga doua titulaturi in mod ilegal: de cleric si de ortodox. in lumea voastra pamanteasca falsul de pedepseste
    4. eu sunt ortodox si nu el. Pentru unul ca el am doar atat

    ANATEMA!
    ANATEMA!
    ANATEMA!

    daca era ortodox curat nu intra in gratiie unei paltforme antiortodoxe, antiromanesti: Republica.
    Intreaga retorica a republica este antiortodoxa. Agresiv antirtodoxa.

    Alaturi de Hotnews, Vice, G4Media, Impact si playtech

    Nu sunt ofiter SRI dar sunt dotat sa folosesc inteligenta ca unul.

    Pe langa asta, pe ofiterul acoperit de la G4Media, Dan Tapalaga, il cunosc de 25 de ani. Intr-un magazin Lidl i-am spus cool cuvinte prin care l-am desfacut in bucati.

    Deci popa Chiorean este orice dar nu ortodox.

    Mai dau pe aici numai la subiecte care ma vor scoate din minti.

    In rest, mi-am atins obiectivul.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Interesant.
    • Like 0
  • Doamnelor și domnilor, tocmai v-am pus pe tavă doi angajați ai Departamentului Depresurizări ai unui serviciu secret din România.

    Acesta este rolul angajaților din departamentul Depresurizări.
    Să depresurizeze

    Au rol de supape..

    Diversiune, relativizare, acceptarea tuturor ideilor în mod necondiționat indiferent că jignești pe Hristos, acesta este arsenalul.

    Și încă băieții scotocesc după discreditare. În cazul acesta discreditarea mea.
    Stați pe aici și veți vedea.

    PS. Știam în ce mă bag. Am făcut-o intenționat.
    Și rezultatele nu au întârziat să apară.
    • Like 1
    • @ Dan Popescu
      Valentin check icon
      ?
      • Like 0
  • Cucoana Delia MC, dacă asta s-o afla în spatele acestui pseudonim, s-a pus pe treaba pentru care probabil este plătită lunar în locul pe care l-am pomenit mai devreme.

    Și a scris:

    Dl Stoler alias Popescu a invitat la o căutare. Eu zic să-i urmați invitația. Dar faceți-o temeinic așa cum spune dumnealui. “

    1. Doamna ofițer, când am lansat propunerea să fiu căutat pe net, ce vă face să credeți că nu mi-am asumat că vor fi găsite toate lucrurile nepotrivite despre mine? Și neplăcute chiar mie însumi.

    2. Dar din discursul meu care se poate găsi pe tot felul de siteuri și Facebook-uri este ușor să tragi concluzia că mi-am schimbat matricea.

    Nu am înlocuit niște idei cu alte idei.

    Mi-am schimbat matricea.

    Începând prin a-mi părea rău de lucrurile pe care le-am făcut în viața.

    În termeni duhovnicești se numește pocăință.

    Dar să fiu sincer nu știu dacă m-am apropiat de acel concept.

    Dar sunt pe drum. Mă străduiesc măcar.

    Și vă recomand să faceți acest lucru pentru că suntem pe minus cu timpul.

    Șmecheriile pe care le învârtiți pe internet plătită sau neplătită de un serviciu secret nu vă vor ajuta în momentul morții.

    Dimpotrivă.
    Vă vor atârnă ca o nicovală de gât.

    Atenție. Nu aveți în mine un adversar.

    Ci doar un anunțător. Un avertizator.

    A messenger.

    Eu doar atât pot.

    Voi sunteți mai toleranți cu transgenderii și cu homosexualii decât cu un om căruia îi pare rău de trecutul lui.

    Acesta este motivul pentru care nu sunteți compatrioții mei.

    Vă flutur mâna din mers.

    Iar dacă se întâmplă ca sub acest nume al dumneavoastră să se găsească un bărbat care se află la job, vă flutur altceva.
    • Like 1
  • Erata:

    Tu, cu aspectul acesta condescendent și împăciuitor,
    • Like 0
    • @ Dan Popescu
      Valentin check icon
      Dacă doriţi putem schimba tonul şi-l putem face mai alert. Ideea de bază e să discutăm pe argumente. Sunt realmente curios să le cunosc.
      • Like 3
  • Flăcăneața Valerică.

    În spatele unui pseudonim că Valentin se poate afla absolut oricine. Asta am învățat

    De unde am învățat.?

    Tocmai ce ți-am explicat că am apucat o felie destul de bunicică din perioada securității lui Ceaușescu.

    Așa că băieții de astăzi trebuie să vină cu chestii mai serioase să mă sperie.

    Eu unul am spus că sunt Filip Stoler, fost om de radio și teve.

    Și am pus pe masă lucruri care țin de trecutul meu. Verificabile.

    Nu, cu aspectul acesta condescendent și împăciuitor, poți fi oricine. Prima dată un agent SRI care cu asta se ocupă la departamentul lui.

    Stă pe net și vorbește cu oamenii.

    După ce face un raport asupra opiniilor care se vehiculează pe net din partea celor care nu cred în coronavirus, SRI începe să confecționeze mesajele care trebuie să apară în presa cumpărată.

    Deci SRI nu se mai ocupă cu punerea cătușelor.

    Deocamdată.

    Se ocupă cu confecționarea de mesaje adresate publicului pentru spălarea pe creier.

    Eu unul îmi desfac o bere în timp ce îți spun aceste cuvinte. Pentru că te-am mirosit.

    Mă gândesc serios și la Delia MC.

    Că este plantată pe aici exact cu acest scop. Pentru că am urmărit-o un pic să-i vad frecvența de postări pe situl Republica.

    Păi băi flăcănețelor, rezultă că voi sunteți la job.

    Voi nu pricepeți că noi am trecut prin vremuri mai rele decât astea?

    Că ne-a crescut un ochi în ceafă?

    Hai pa. Te salut din mers.
    • Like 0
    • @ Dan Popescu
      Valentin check icon
      ????
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Lucrurile se pot discuta. Orice se poate discuta.
    • Like 0
  • Valerică tată. Știam în ce mă bag. În mod deliberat m-am băgat în cuibul de viespi.

    Voi sunteți că adventiștii. Ca pocăiții.

    Voi doriți dialog cu scopul de a vi se confirma că voi aveți dreptate.
    Așa sunt adventiștii.

    Voi, ca ei, puneți întrebări cu scopul de a-l hărțui pe om. Nu cu scopul de a ieși adevărul la iveală în urma discuției.

    Asistă și tu o dată la o discuție între un ortodox practicant și un pocăit.

    Și atunci vei avea surpriza să te regăsești în rolul pocăitului.

    Trăiește tată în înșelarea ta că există coronavirus. Și culege roadele înșelării tale ulterior..

    O singură mențiune.

    Să nu te nimerești în universul meu încercând să-mi impui regulile derivate din faptul că ar exista coronavirus.

    Pentru că fac nasol.

    Nu pentru că aș fi vreun nebun.

    Dar nu suport să mi se sufle în terci în mod neîntemeiat.

    Succesuri în viață!

    Dar nu le întrevăd....
    • Like 1
    • @ Dan Popescu
      Valentin check icon
      Nu prea înţeleg...
      • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult