Două tabere duc de mai bine de șase luni o luptă acerbă între ele, cu armele comunicării de masă

Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia

Bătălia cu Covid-ul s-a derulat încă de la debutul pandemiei pe multiple planuri. De departe cea mai spumoasă și care a dat posibilitatea înrolării celor mai mari mase de combatanți a fost bătălia în plan mediatic. Nu numai la noi ci aproape pretutindeni pe glob.

Încă din primele trei luni această confruntare a fost caracterizată de existența a două tabere care se confruntă nu numai cu virusul ci și între ele, destul de bine delimitate din punct de vedere al poziționării față de efectele pandemiei sau chiar față de existența în sine a virusului ce o induce. 

Prima tabără, cea a negaționiștilor, s-a raportat la virus pe un principiu de explorare a realității și de învățare caracteristic primatelor: nu mi s-a întâmplat deci nu există. Principalele ei arme de luptă au fost fake-news-ul, (re)interpretarea datelor statistice, explicarea generalului strict prin particular și elaborarea de teorii conspiraționiste.

A doua tabără, (auto)considerată ca rațională și cu largi pretenții moral-sociale și intelectual-științifice, a considerat virusul ca un pericol real și major și a acționat pentru combaterea lui după un alt principiu de explorare a realității și de învățare, mult mai elaborat dar caracteristic tot primatelor: prin încercare și eroare. Armele au fost aproximativ aceleași cu ale primei tabere cu excepția faptului că în loc să ofere explicații și sfaturi recurgând la teorii conspiraționiste a făcut-o recurgând adesea la concluzii sau teorii pseudo-științifice.

Pentru a câștiga cât mai multă credibilitate și câți mai mulți adepți, ambele tabere au folosit relativ același tip de canale de comunicare (în special rețelele social-media și cele tv) și au recurs ambele la păstrarea unei doze semnificative de argumentații aparent rațional-științifice, abil îmbrăcate într-o membrană de mesaje emoționale și potențând eficiența comunicării prin utilizarea unor vectori din lumea politică, jurnalistică, artistică sau chiar din cea științifică.

Primele două luni de când virusul a depășit granițele Chinei au fost de confuzie totală. După aceea au urmat aproximativ două luni de lockdown în care conducătorii societății, de pretutindeni de pe glob (poate cu mici excepții), au demonstrat că au tocat aiurea vreme de trei sferturi de secol contribuțiile la sănătate ale populației iar strategia lor de prevenire a pandemiei a fost de tipul nu ni s-a întâmplat deci nu există în timp ce cea de combatere a Covid-ului (care le-a dovedit până la urmă că există) era una de tipul încercare și eroare. Lumea începea să-și piardă răbdarea și era previzibil ca prima tabără să câștige teren. Fapt care s-a și întâmplat după jumătatea lunii mai.

În ultima lună cea de a doua tabără s-a repliat, și-a adunat forțele și a trecut la contraatac, favorizată și de creșterea alarmantă a numărului celor infectați în multe țări de pe glob, inclusiv în unele care inițial păreau că au ținut pandemia sub control. Din păcate contraatacul este însoțit de o greșeală care s-ar putea să ducă la neutralizarea lui sau chiar să inducă afecte adverse care să aibă ca efect pierderea unei mari părți dintre proprii adepți. E vorba de încercarea de a convinge masele nu prin sporirea dozei de rațional a mesajelor ci prin îngroșarea celei de emoțional în care sunt îmbrăcate acestea. Pe lângă sporirea dozei de emoțional contraatacul acestei tabere este tot mai mult susținut de trei tehnici: click-bait (fapt adevărat prezentat ca știre cu un titlu și concluzii care hiperbolizează amploarea sau efectele), emiterea concluziilor generale strict pe baza unor cazuri particulare și promovarea mesajelor unor personalități publice care s-au luptat din greu sau mai ușor cu virusul și i-au supraviețuit.

Până la un punct am privit ușor amuzat și cu un interes strict profesional confruntarea dintre cele două tabere, avantajat și de faptul că datorită profesiei am capacitatea necesară de a analiza validitatea unui mesaj prin prisma probității sursei care îl emite. Amuzat doar până la un punct pentru că din acest moment lupta intesificându-se începem să îi devenim toți victime, ceea ce mă face s-o privesc cu o precauție din ce în ce mai mare și din ce în ce mai critic.

De ce?

Pentru că ambele tabere au o forță extraordinară dată de faptul că mesajele lor sunt transmise printr-o comunicare de masă. Impactul lor în societate creează opinii de masă care pun presiune asupra celor ce trebuie să decidă. Și ar trebui să o facă pe baza unor informații, studii și teorii strict științifice nu de tip conspirațional sau emoțional. Încet, încet fiecare dintre părți vorbește din ce în ce mai puțin despre medicină, economie, științe sociale sau bioetică și folosește din ce în ce mai mult mesaje și reportaje “cu impact emoțional ridicat”.

Din păcate prin contraatacul lansat în ultima vreme cea de a doua tabără devine la fel de periculoasă ca prima prin deserviciile pe care le aduce atât celor care încearcă să ducă lupta științifică cu Covidul cât și celor ce trebuie să ia deciziile la nivel politic, în varianta cea mai favorabilă societății în ansamblu. Prin creșterea exacerbată a încărcăturii emoționale nu face decât să contribuie la decredibilizarea mesajelor care oricum sunt șovăitoare și adeseori confuze, atât ale celor ce conduc societatea cât și ale celor care încearcă să găsească explicații și soluții științifice la ceea ce ni se întâmplă.

De aceea dacă vreți să înțelegeți cât mai corect ce ni se întâmplă, ce ne așteaptă și cum ar trebui să acționați individual, vă propun să tratați mesajele ambelor tabere nu cu like sau unlike ci cu skip. Vă propun ca înainte de a interpreta orice mesaj despre Covid să încercați să faceți mai întâi o analiză a probității sursei care emite mesajul, fie el vreun simplu postac, vloger, jurnalist de marcă, om politic, artist, simplu medic sau chiar om de știință cu reputație națională sau internațională.

În articolul viitor vă propun să analizăm problemele de probitate pe care chiar lumea științifică le are în lupta cu Covid-ul, din perspectiva lansată de un profesor de medicină care în nici un caz nu poate fi suspectat de lipsă de probitate științifică sau de apartenență la vreuna dintre cele două tabere beligerante la care m-am referit mai sus. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp