Eugen Teodorovici a fost demis după declarațiile de la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, unde a spus că stadionul de la Teleorman nu se justifică și că Biserica ar trebui impozitată

Premierul Mihai Tudose l-a demis pe fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, din funcția de consilier, după ce cu o zi înainte, acesta spusese că un stadion la Teleorman, așa cum vrea ministrul Dezvoltării, „nu se justifică”, și că Biserica ar trebui să plătească impozite, relatează surse guvernamentale citate de News.ro și Hotnews. În urma declarațiilor lui Teodorovici, președintele PSD Liviu Dragnea a ales să răspundă doar la cea referitoare la impozitarea Bisericii, după cum puteți vedea mai jos. La scurt timp, a venit și reacția BOR.

Teodorovici afirmase marți seara, în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi 24, că nu se justifică alocarea a 12 milioane de euro pentru construirea unui stadion de fotbal în Alexandria, județul Teleorman. El a adăugat că încă nu a discutat cu premierul Mihai Tudose despre acest subiect, pentru că „decizia a fost luată de ministrul Dezvoltării”. „Nu am nimic cu cei care susțin sportul, fotbalul, dar sunt convins că erau alte lucruri la nivel național...”, a completat el. Fostul ministru a mai spus că Sevil Shhaideh poate face astfel de cheltuieli la Ministerul Dezvoltării fără avizul premierului.

„Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în secolul XXI”

Eugen Teodorovici a mai declarat că va iniția cu reprezentanții Bisericii o discuție referitoare la impozitarea veniturilor acesteia. „Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în secolul XXI. Este nevoie de bani”, a subliniat Teodorovici. Discuția, a adăugat el, se poartă în interiorul Guvernului: „E o discuție ce se poartă în interiorul Guvernului. Fie să retrocedăm ce au de retrocedat şi atunci găsim o cale de impozitare pentru că așa e normal”. El a mai spus că este vorba despre sume importante.

„Dacă facem un calcul ultimii 10 ani sau ultimii 27 de ani de zile cu cât a finanţat statul român biserica română, o să vedem că sunt sume foarte importante. Dar trebuie să găsim un echilibru. Repet, propunerea pe care aş vrea să o fac nu am nicio îndoială ca va fi acceptată de BOR”, a susţinut Teodorovici.

Consilierul premierului Tudose a adăugat că sunt și „alte subiecte” de unde statul poate să aducă bani și pe care biserica „cu siguranță nu le îndrăgește”.

„Nu vreau să dau exemple, dar cred că cu toții ne putem gândi la multe astfel de zone. Biserica trebuie să înţeleagă şi să aleagă. Trăim în secolul XXI. Este nevoie de bani, de foarte mulți bani. (Vă referiți la prostituție?) Sunt subiecte pe care biserica probabil nu le îndrăgește, dar trebuie să găsim un compromis”, a continuat Eugen Teodorovici.

Lia Olguța Vasilescu nu are competențe să facă o verificare la Pilonul II

Teodorovici a vorbit și despre intenția Olguței Vasilescu de aface o analiză a modului în care au fost administrate, timp de 10 ani, sumele adunate la Pilonul IIpentru a afla dacă beneficiile oferite de Pilonul II sunt similare celor oferite de Pilonul I de stat.

În timpul emisiunii „În fața ta”, Teodorovici a precizat că nu ministerul de resort poate face o astfel de verificare, ci doar ministerul de Finanțe. 

„Avem un angajament ca până în 2018 să ajungem la un anumit procent pe care statul îl varsă în Pilonul 2. Ministerul de Finanțe are o situație foarte clară cu toată suma, cum este ea rulata si așa mai departe. Verificările se pot face în câteva minute, la Ministerul Finanțelor e situația foarte clară”. 

Dragnea nu vrea nici măcar să se discute despre impozitarea Bisericii

Liviu Dragnea a spus, în replică la ideea formulată de Teodorovici, că se opune oricărei inițiative de taxare a Bisericii. Mai mult, liderul PSD a subliniat că nici nu dorește să deschidă subiectul.

„Eu zic totuşi să încercăm să mai păstrăm nişte instituţii în România, cel puţin să le ajutăm să existe. Nu susţin această variantă”, a exlicat Dragnea.

El a precizat că nu s-a discutat în coaliţie despre aşa ceva, şi „nici nu vrea" să fie atins acest subiect.

Reacția BOR

Biserica Ortodoxă Română a răspuns la propunerea de taxare că plăteşte impozite pe terenurile şi clădirile aflate în folosinţă, pe salarii şi pe toate activităţile economice desfăşurate în cadrul entităţilor economice care funcţionează în interiorul său. „Din punct de vedere fiscal, cultele religioase din România sunt tratate ca organizaţii de drept privat şi utilitate publică, fiind asimilate ca regim fiscal cu ong-urile, fundaţiile, asociaţiile sau alte organizaţii nonprofit. Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozite pe terenurile şi clădirile aflate în folosinţă, pe salarii şi pe toate activităţile economice desfăşurate în cadrul entităţilor economice care funcţionează în interiorul său", explică Patriarhia.

Potrivit Patriarhiei, cultele religioase nu plătesc TVA şi sunt scutite doar de impozitul pe venitul provenit din activităţile specifice cultului (vânzarea obiectelor de cult produse în interiorul instituţiei), venit care este în mod riguros reinvestit în întreţinerea locaşurilor de cult şi în activităţi cu caracter social-filantropic.

O situaţie finaciară a BOR arată că, în fiecare lună, valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. "Adică, ceea ce se primeşte de la bugetul de Stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale aferente", a precizat sursa citată..

Din cei peste 14.000 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, mai mult de 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.

De asemenea, personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei. Anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din buget, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate, potrivit datelor transmise de Patriarhia Română.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp