Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Federer – tăcerea îngerilor

Prințul Aripă de Lebădă, Picasso al picturii pe aer, regele Roiger, Îngerul ierbii, Geometrul cerului... Cum să-l mai numesc?

În vuietul anilor, Roger Federer lasă nu numai adversarii, lasă și cuvintele fără grai. Cred că astăzi, când a câștigat pentru a 8-a oară Wimbledon și al 19-lea Grand Slam, astăzi, când tenisul geme de icnete și zbierete însoțind bubuitul mingilor, nu-mi mai rămâne să vorbesc decât despre tăcerea lui Federer.

În cei 17 ani de când îl privesc și scriu despre el, nu l-am auzit scoțând vreun sunet nici în cele mai lungi și încrâncenate raliuri. Murray țipă ca înjunghiat când fuge la o scurtă, Djoković parcă strigă după mama lui când se întinde în disperare la minge, Nadal urlă când servește de parcă ar da cuiva cu ciocanul în cap.

În timpul punctului, Federer e mut. Doar când îl câștigă, scoate uneori un strigăt scurt și își spune „Komm jetzt!”. Federer e, fără îndoială, Domnul Tenis al tuturor timpurilor și pentru că joacă tenis fără zgomot, cum se juca pe vremea lui Big Bill Tilden sau Rod Laver, când orice deschidere a gurii adăugată loviturii era considerată nesportivitate, mitocănie. 

Federer pictează pe aer, și pictorul nu icnește când lucrează...

Există sporturi cu mingea în care obiectul rotund e mai cu seamă lovit, cum ar fi fotbalul, voleiul, golful sau tenisul. În altele, baschet, handbal sau polo, mingea e mai mult aruncată. Federer e singurul jucător de tenis care lovește mingea de parcă o aruncă. Ea rămâne o fracțiune de secundă în plus în corzile rachetei, ca și cum n-ar vrea să se despartă de el... De aici impresia că Roiger „pune mingile cu mâna”.

Marin Čilić s-a plâns, ba chiar în hohote, că are o bășică în talpă. Alte zgomote pe teren. C-adicătelea, dacă nu crăpa bășica, îl mânca pe Federer cu fulgii lui de înger cu tot... Îmi pare rău pentru „ghiogarul” croat de 1,96 m, dar, în tenis, nu e ca la fotbal, unde accidentările pot să nu facă parte din joc, și să-ți rupă altcineva un picior sau o mână. În tenis, nu te faultează nimeni, accidentarea e un element din joc și rezultă exclusiv din relația dinamică a jucătorului cu racheta, mingile, încălțările și terenul. Rănile sunt provocate de mișcări crispate, forțate, lipsite de coordonare și fluență. Oare de ce Roger Federer n-a avut nicio accidentare până la 34 de ani, când s-a lovit la genunchi în baie, în vreme ce, tovarăși de suferință ai lui Čilić, mai tinerii Djoković și Murray au părăsit turneul în sferturi din pricina cotului și spatelui?

L-am văzut prima dată jucând pe Federer când avea 19 ani, împotriva lui Michael Chang. Pe atunci, era o plăcere să-i simți imensul talent care se ghicea printre ghemuri și seturi.

Acum, să trăiești triumful de basm al lui Roiger pe iarba Wimbledonului, la 36 de ani, te face să te simți oleacă nemuritor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult