Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Femeia cu „Doamne, ajută!” care te face să spui „Doamne, ferește!”

Anamaria Gavrilă

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Încă suntem în luna martie – o lună asociată cu cadourile și gândurile bune pe care le primesc femeile. Din păcate, însă, pentru noi toți, a apărut o nouă figură pe scena politică – o doamnă incoerentă, cu probleme gramaticale, care ține post negru și rostește obsesiv „Doamne, ajută!”, dar pare măcinată de sentimente de ură, oscilând între a critica și a lăuda aceeași persoană (pe Anca Alexandrescu), în funcție de starea de spirit.

Din nefericire, politica românească a mai avut astfel de personaje: Viorica Dăncilă, Gabriela Firea, Olguța Vasilescu, Diana Șoșoacă. Unii își mai amintesc și de celebra replică „Ciocul mic, că noi suntem la putere” sau de figuri precum Elena Băsescu și Elena Udrea, cea din urmă având și probleme penale. După alegerile anulate de anul trecut, am avut ocazia s-o vedem și pe Elena Lasconi așa cum este de fapt, iar acum nici nu mai știm dacă nouă ni s-au deschis ochii sau dacă ea pur și simplu nu s-a mai putut abține.

Social-democrații ne-au impus, în diferite funcții – inclusiv ministere importante – o altă doamnă, una care le-a adus mereu voturi, dar fără a demonstra competențe de pe urma cărora societatea să aibă ceva de câștigat. Ecaterina Andronescu este considerată una dintre persoanele care au contribuit cel mai mult – în mod negativ – la declinul învățământului românesc.

De când a apărut și această nouă figură politică, cu privirea puțin pierdută, și de când am ascultat declarațiile Elenei Lasconi – începând cu „scrisoarea” trimisă lui Donald Trump –, mă gândesc tot mai des că misoginismul din societatea noastră ar putea să se accentueze, mai ales cel îndreptat împotriva participării femeilor în politica de nivel înalt.

Sigur, aceasta este doar o speculație pe care nu o pot demonstra, dar am convingerea că astfel de femei ajung în politica mare pentru că acesta este mediul creat de bărbații noștri politici. Soluția nu este o participare mai redusă a femeilor în funcții importante, ci implicarea unui număr mai mare de femei capabile, care să schimbe însăși cultura politică.

Nu cunosc multe căi spre feminism, mai ales unele pe care bărbații să le poată urma, dar una dintre ele, pe care am experimentat-o personal, este intrarea în învățământ. În cei trei ani în care am fost profesor, am observat un lucru interesant: nivelul de stres, care pare mai ridicat la fete, le face să ia mai în serios școala.

Iar în politică, percepția diferită asupra stresului le poate face pe femei mai puțin predispuse la corupție și mai conștiente de responsabilitățile lor în calitate de reprezentante ale cetățenilor. Cu alte cuvinte, acel aspect pe care încă îl folosim în meme-uri și reel-uri ca să degradăm femeile ar putea fi, de fapt, cheia formării unor politicieni mai buni.

Un astfel de meme ilustrează un bărbat care, privindu-se în oglindă, își vede calitățile chiar și acolo unde nu sunt, în timp ce o femeie, uitându-se în oglindă, vede defecte chiar și acolo unde nu există. Poate că, la fel, când bărbații își privesc propria conștiință, cred că pot să-i conducă pe ceilalți, în timp ce femeile nu au aceeași încredere. Pe de altă parte, multe femei sunt atât de preocupate de copii și de cei dragi, încât nu au timp sau dorința de a se gândi la „putere”.

În prezent, accesul femeilor în politică pare să fie condiționat de capacitatea lor de a semăna cu bărbații din jur. Însă soluția, care ar putea aduce beneficii întregii societăți, ar fi intrarea în politica mare a unor femei care să fie un exemplu de integritate și etică a muncii – persoane pe care cu toții le cunoaștem și pe care le respectăm. Poate că femeile cu adevărat capabile să schimbe fața politicii sunt speriate sau prea ocupate cu alte responsabilități ca să se implice activ. Și aici ar trebui să intervină întreaga societate, încurajându-le mai mult.

Este posibil ca politica să fie atât de coruptă și ineficientă tocmai pentru că este dominată de prea mulți bărbați care își văd doar calitățile și de prea puține femei care să aducă ordine, așa cum fac, de altfel, în viața noastră de zi cu zi. Dacă privim atent, vom realiza că bărbații ajung să se maturizeze în special când lasă o femeie să intre în viața lor și renunță la anturajul imatur, care îi menține în zona de confort, predispuși la lene și decizii proaste.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daniel00 check icon
    Corect, asa e! Sper ca aceste femei - care totusi vor ajunge vreodata sa reuseasca in politica - sa nu fie ca tutele deja mentionate, pentru ca eu cunosc destule femei: seroase, cu capul pe umeri si foarte morale; in comparatie cu foarte putini barbati de genul asta. Sper.
    • Like 0


Îți recomandăm

Neptun Deep

Auzim frecvent sintagma „România- hub energetic regional”, o etichetă care hrănește un tip de mândrie cu rădăcini în mitologia industrială de dinainte de 1989. O analiză rece, profesionistă, lipsită de sloganuri ar putea să ne ducă la concluzia că ideea de „hub energetic regional” poate fi o capcană strategică.

Citește mai mult

Andrei Negulescu

Mai puțină muncă manuală, erori reduse aproape la zero, control sporit și o relație mai matură cu clientul – acestea sunt doar câteva dintre transformările aduse de digitalizarea contabilității. Nu vorbim doar despre eficiență, ci despre un avantaj strategic real.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Petrut Rizea

Tot mai des auzim că „nu mai există respect ca înainte”. Formula pare banală, dar în spatele ei se ascunde o realitate vizibilă în multe spații ale vieții cotidiene: în școli, în instituții, în trafic, pe rețelele sociale, chiar și în familie. Nu este vorba doar despre politețe sau despre formule de adresare, ci despre o schimbare mai profundă, e despre felul în care ne raportăm unii la alții și la reguli.

Citește mai mult