Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Fiecare discurs prost pe care îl ții te duce mai aproape de discursul perfect. Cum să te împrietenești cu zona de disconfort

Public speaking

Foto - Mihajlo Maricic/ Panthermedia/ Profimedia

N-o să uit niciodată acea după-amiază de vineri: momentul în care am aflat că trebuie să vorbesc pentru prima dată în fața publicului. Era 2011, munceam ca redactor la un blog de IT, eram în taxi, și mă duceam acasă. Sună telefonul:

- Salut, Mihai, vezi că trebuie să ții tu prezentarea, Simona s-a îmbolnăvit. Dar sigur te descurci. Ai pe mail tot ce îți trebuie, sunt 60-70 de persoane, în amfiteatru.

La finalul articolului vă zic cum m-am descurcat la prima prezentare.

Public speaking

În limba română nu avem un cuvânt clar care reprezintă frica de vorbit în public, oscilăm între agorafobie (frica de spații deschise, largi) și glosofobie (frica patologică de a vorbi), dar atunci, la 22 de ani simțeam că cerul îmi pică în cap cu gândul la prezentare. De unde să știu că 13 ani mai târziu eu voi fi cel care îi învață pe oameni ce să facă înaintea unui astfel moment.

Sunt Mihai Crăciun, specialist în comunicare și urăsc și acum să vorbesc în public, dar o fac foarte bine. Sute de discursuri, zeci de mii de ore LIVE (în direct) la radio, pe TV și rețelele sociale, 10 mii de cursanți pregătiți și nu mai știu câte evenimente moderate mai târziu, simt aceeași emoție de la început și acum, înainte să prezint.

Multe cursuri sau programe promit solemn că te scapă de emoții, sau, așa cum am tot auzit în ultimii 10 ani ”tot ce trebuie să faci este să transformi emoțiile negative în emoții pozitive”. Pistol cu apă! Au citit asta într-o carte tradusă în limba română și o folosesc la cursurile lor.

Le spun oamenilor care vin la cursurile mele că asta este cea mai mare minciună de marketing de care se folosesc toți trainerii de Public Speaking ca să te înscrii. Însă știți ce funcționează cu adevărat? Practica. Fiecare discurs prost pe care îl ții te duce mai aproape de discursul perfect, după care vei fi felicitat de audiență. Nu există o teorie care să schimbe jocul atât de repede și să te transforme peste noapte în Tony Robbins. Vorbitul în public este o cunoaștere tacită, nu explicită, totul se bazează pe exemple, pe practică, pe feedback continuu, constructiv pentru cel care vrea să se schimbe. Sesiunile de Public Speaking trebuie să se concentreze mai mult pe cursant și pe nevoile lor, și mai puțin pe cel care predă. 

De ce îți e frică și cum să îți fie mai puțin frică?

Acum că am stabilit că emoții vei avea mereu, hai să discutăm un pic despre cum să ameliorăm lucrurile. Pe lângă faptul că îți este teamă de părerea pe care o vor avea oamenii despre tine în timpul unui discurs, studiile recente arată că 90% din anxietatea pe care o simt oamenii înainte de a face o prezentare provine din lipsa de pregătire. Nu știi ce să zici? E normal să te sperii. Dar dacă te concentrezi pe conținut, vei vedea că grijile tale se împuținează, și emoțiile se diminuează. Contrar teoriei care spune că mintea este același lucru cu creierul, frica izvorăște dintotdeauna de la creier, iar în noi se dă o luptă crâncenă între cele 2 entități. Atunci când aflăm că trebuie să ținem un discurs, creierul își activează mecanismul automat de apărare și va încerca în felul său să te ”protejeze” de posibilele rezultate ale discursului: oameni care râd de tine, mâini care tremură, transpirație în exces, gesturi necontrolate, blocaje etc.

Creierul: Dar nu mai bine stăm noi sub plapumă la Netflix? Ce mergem noi acolo? Să ne fie teamă? Nu ne mai revenim niciodată dacă s-ar întâmpla ceva neprevăzut.

Creierul nostru se simte cel mai confortabil când există ordine și previzibilitate. În momentul în care ai schimbat ceva, intervine acest mecanism defensiv (extrem de folositor în alte situații, nu aici). De aici și tabieturile care apar după o anumită vârstă. Mintea umană este cea care ne deosebește de animale, care sunt conduse doar de instinct. Mintea trebuie antrenată astfel încât să caute întotdeauna soluții care să ne ajute în diversele cazuri în care instinctual nu vrem să părăsim zona de confort. 

Zona de disconfort

În acest context, am creat un nou curs numit ”Zona de disconfort”, în cadrul Collegio, Academia de Comunicare Modernă, care începe cursurile în februarie 2024.

Zona de disconfort este un curs unic în România, în care cursantul este scos în majoritatea timpului din zona sa de confort. Obiectivul cursului este de a simula sau chiar depăși senzații tari cauzate de cele mai multe ori de emoții: o cameră video îndreptată către tine, un public de 30.000 de oameni, o crăpătură neprevăzută în pantaloni chiar înaintea prezentării sau o schimbare bruscă exact înainte de marea întâlnire. Conținutul cursului este secret, urmând ca acesta să fie dezvăluit în cadrul academiei. Collegio merge dincolo de clasicele cursuri de abilități de prezentare și de Public Speaking și este conceput să îmbine teoria (30%) cu practica (70%) pentru a dota participanții cu instrumentele necesare pentru succes în afaceri și carieră printr-un program intensiv de 9 discipline: Dicție și Public Speaking, Media Intelligence, Comunicare Avansată în Afaceri, Retorică, Dezbatere și Argumentare, Design Thinking, Zona de Disconfort, Comunicare Asertivă, Negociere și Leadership.

Mentorii Collegio sunt profesioniști din mass-media, business și mediul academic cu cariere solide, naționale și internaționale, acoperind o multitudine de domenii. Sunt om de radio și televiziune și trainer cu experiență de 10 ani în Public Speaking și dicție și am fondat Collegio, după programul de dicție în limba engleză - PeterPiper.ro. Am strâns în jurul mei profesioniști cu o vastă experiență precum: Carmen Ivanov, Fondatoare Dictie.ro, Ion Alexandru, Redactor-șef Eurosport.ro, Sorin Anagnoste, Conf. univ. dr. la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, fost manager în Big 4, Cătălina Chinie, Lect. univ. dr. la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, Project Manager într-una din cele mai mari companii de consultanță din România, Andreea Răceanu, Lect. univ. dr. la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, și Bianca Savu, Lect. asoc. dr. la Facultatea de Filosofie, Universitatea București și profesor la Școala Europeană.

Revenind la prima mea experiență de vorbit în public, cum a fost? M-am bâlbâit, mi-au tremurat mâinile, picioarele, am transpirat la subraț, am rămas fără salivă din cauză că nu m-am hidratat, am avut pulsul crescut din cauză că mâncasem prea mult și băusem o cafea, mi-au transpirat mâinile, m-am blocat de 2 ori, dar cel mai important, nu am renunțat, și de 10 ani îi învăț și pe alții să nu o facă și să devină cea mai bună versiune a lor. Nu ne naștem vorbitori, devenim.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult