Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Fotografie rece

Nu-mi mai îngădui să-mi suspend analiza lucidă, așa cum am făcut în cazul Trump, oricât aș detesta un personaj. Prin urmare, întâlnirea candidaților de la Digi24 o văd având următoarele rezultate ca bătălie de imagine:

● Cristian Diaconescu – a arătat, ca de obicei, competent, dar oarecum obosit și resemnat.

● Kelemen Hunor – pregătit, consistent, serios și de bună intenție. Rămân la părerea că ar fi un bun președinte al României.

● Mircea Geoană – aceeași flașnetă care nu se plictisește de propriile-i plăci străvezii, repetate la nemurire.

● Elena Lasconi – încă o dată, mi-e milă de dânsa. Mila și simpatia cred că sunt singurele cauze care te-ar putea îndemna s-o votezi. Iarăși, și dureros de clar, a arătat că vede ca prin sită în materie de politică externă și de apărare („Să rezistăm singuri Rusiei 30 de zile până când intervine NATO” este de antologia umorului cimitirelor), dar cum ar putea să vadă altfel când i-a fost aruncată pe cap, peste noapte, o pălărie care-i vine până la umeri? Cred că Ludovic Orban, retras din cursă în favoarea dânsei, își dă palme.

● Marcel Ciolacu a făcut bine că n-a venit, căci ar fi trebuit să răspundă întrebării puse de Florin Negruțiu privind prezența sa pe actul de bord al avionului privat Nisa-București, împreună cu Laura Vicol și patronul Ciorbă, avion plătit din banii escrocheriei Nordis.

● Nicolae Ciucă a greșit absentând. În situația în care e, nu avea ce pierde, putea, eventual, să spere că o câștiga ceva.

● George Simion – câștigătorul detașat al întâlnirii. Nu va conta câtuși de puțin faptul că nu îi e clar că un cuplu heterosexual („În România se spune că ar exista două sute de mii de cupluri heterosexuale” – G. Simion) este un cuplu bărbat-femeie, și nu bărbat-bărbat sau femeie-femeie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult