Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Frauda în social media ne înconjoară, dar ne putem feri de ea. Cine folosește fake-followers în România

Instagram 10

Foto: Guliver Getty Images

Tocmai ce am primit un email de la banca la care am contul. Îmi spune că se fac niște modificări în baza de date și că trebuie să reconfirm numele complet, date nașterii, pin-ul cardului. Clientul meu de email mă atenționează că e o metodă de phishing, dar îmi dau și eu seama de asta, toată lumea știe că nu trebuie să trimiți datele personale și PIN-ul de la cardul bancar.

Sau nu știe toată lumea?

Șterg emailul și dau scroll pe Instagram. Influencerii mei preferați recomandă produse cosmetice, suplimente alimentare, magazine online de haine sau de accesorii. În timp ce mall-urile sunt goale, noi ne alegem următoarea pereche de pantofi urmărind pozele lor, validate cu mii de like-uri.

Bazându-mă pe experiența mea în influencer marketing și după ce am derulat 900 de campanii cu influenceri în ultimii 7 ani, dacă ar fi să fac un calcul din ochi, aș spune că am văzut în câteva minute pe Instagram campanii care adunate valorează peste 100,000 de euro. 

Cum au reușit acești oameni carismatici să convingă brandurile sau agențiile să le dea mii sau chiar zeci de mii de euro fiecăruia? Oferindu-le expunere pe canalele lor, desigur. Dar tocmai pentru că un număr mare de followers sau de like-uri înseamnă bani mai mulți din campanii, unii oameni au descoperit metode de a păcăli sistemul și de a „lua ochii".

47% din utilizatorii de pe Instagram din România își cresc numărul urmăritorilor artificial, prin diferite tactici frauduloase. (Sursa: Raportul HypeAuditor & MOCAPP - România, Noiembrie 2020)

Creșterea pieței este direct legată de valoarea cost-per-post.

Este un fapt: persoane fără scrupule cumpără like-uri și comentarii în bloc, astfel încât să poată lua mai mulți bani de la branduri.

Miza e mare. Bugetele de influencer marketing au fost pe trend ascendent în ultimii ani, ajungând la nivel mondial, în 2019, la o valoare de 5,29 miliarde de dolari doar pentru Instagram. Se estimează pentru 2020 că industria nu va scădea sub 5 miliarde de dolari, în ciuda crizei provocate de pandemie.

La acest moment, după datele din septembrie 2020, ne raportăm la 4,359,000 de conturi de Instagram românești, adică 23,5% din populația țării, conform HypeAuditor.

Dintre acestea:

  • 22% au între 1.000 și 5.000 de urmăritori
  • 44,9% au între 5.000 și 20.000 de urmăritori
  • 26,4% au între 20.000 și 100.000 de urmăritori
  • 6,3% au între 100.000 și 1.000.000 de urmăritori
  • 0,37% au peste 1.000.000 de urmăritori.

Raportul HypeAuditor arată că aproape jumătate dintre ei nu au avut răbdare să culeagă roadele unei activități susținute, creând constant conținut de calitate pentru a-și crește o comunitate reală. HypeAuditor este principala companie internațională care auditează audiențele creatorilor de conținut din Social Media, pe care MOCAPP îl va pune la dispoziția publicului în noiembrie 2020, în calitate de unic partener din România.

Care sunt metodele de fraudă folosite?

Metodele de înșelăciune se înscriu într-un spectru larg de faking, de la cumpărarea de urmăritori (bots) până la zone gri, cum ar fi grupurile de Facebook în care se dau linkuri cu rugămintea adresată membrilor de a interacționa cu postarea.

Cele mai folosite metode de sunt:

  • Cumpărarea de urmăritor
  • Follow/Unfollow
  • Cumpărarea de likes și de comentarii
  • Cumpărarea de vizualizări de stories
  • Obținerea de interacțiuni prin grupuri de micro-influenceri.

De ce este practica follow/unfollow incorectă?

Dacă în cazul cumpărării de urmăritori falși, toți specialiștii în influencer marketing sunt de acord că este o practică incorectă, fiind o tehnică ilegală de a prezenta un raport fals unei companii cu scopul de a dobândi un anumit contract cu un anumit cost, când vine vorba de follow/unfollow, lucrurile sunt mai nuanțate.

HypeAuditor încadrează tehnica la SPAM. Așa cum a trimite SPAM pe email nu înseamnă direct marketing, ci este o practică încadrată juridic ca infracțiune, și follow/unfollow este interzis de Instagram. Mediul legislativ evoluează însă odată cu industria și ne putem aștepta la noi definiții și noi sancțiuni, pe măsură ce lumea înconjurătoare se schimbă și social media creează noi realități și noi posibilități de a înșela.

Follow/unfollow este o practică prin care, folosind aplicații dedicate acestui scop, un cont dă follow și interacționează cu alte conturi după care, în câteva zile, dă unfollow.

Instagram a anunțat că va diminua în mod intenționat reach-ul influencerilor care folosesc aplicații speciale pentru a-și crește statisticile. Deocamdată rezultatele sunt neconvingătoare.

Un mod de a detecta frauda este de a urmări pe un grafic nivelul de creștere a numărului de urmăritori sau a engagementului într-un anumit interval de timp. Orice creștere anormală poate trezi suspiciuni. 

Peste 15% dintre influencerii de pe Instagram din România au creșteri suspecte pe graficele evoluției lor.

Cine dă follow la comandă?

Urmăritorii falși se înscriu în două categorii:

A. Mass followers. Instagram îi consideră mass-followers pe care care urmăresc peste 1,500 de conturi. Este nefiresc să urmărești atât de multe conturi în mod organic și Instagram a demascat deci tehnica prin care, cu ajutorul unor tool-uri automatizate, ei dau follow la un număr impresionant de conturi după care se dezabonează, în mod curent.

B. Conturi suspecte. Este vorba fie de bots (conturi automate realizate de un softwre), de conturi fake - create cu scopul monetizării activității lor sau de conturi sparte.

Ce activități intră în categoria practicilor gri, la limita dintre fake și autentic?

Așa cum tehnica follow/unfollow este condamnată atâta timp cât se folosesc instrumente speciale pentru scopul de a crește numărul de urmăritori, nici alte tehnici nu sunt văzute cu ochi buni pentru că exploatează buna-credință a altor utilizatori sau mici vulnerabilități ale platformei.

Astfel, se consideră incorecte următoarele practici:

- Comentariile în care se menționează (tag) alți utilizatori în mod artificial

- Concursurile de tip “Giveaway” prin care se solicită utilizatorilor să dea follow și să comentezi cu tag-uri către prieteni

- Comentariile spam, lăsate cu unic scop de a aduce utilizatori pe propriul cont

- Comentariile, like-urile și follow-urile venite în urma unor postări pe grupuri unde se cere în mod explicit interacțiunea pentru a crește statisticile raportate la client

Când HypeAuditor evaluează autenticitatea comentariilor, se iau în considerare mai mulți factori printre care calitatea conținutului său.

Se consideră deci suspecte comentariile care:

  • conțin doar emojis sau cuvinte generale ca: wow, cool, fantastic etc.
  • sunt monosilabice sau irelevante pentru discuția stârnită de postare
  • conțin exclusiv un tag către al utilizator / alți utilizatori

Dar de ce poate fi tehnica „giveaway" una incorectă?

Ideea în sine de a oferi un cadou unor persoane din comunitate este lăudabilă și, desigur, HypeAuditor nu califică drept fraudă orice concurs pentru fani. Însă aici trebuie să fim atenți la contractul ("terms and conditions") cu Instagram, Facebook sau YouTube pentru a fi siguri că nu încălcăm regulile din el. În plus, unii influenceri decid să își crească o comunitate exclusiv cu această practică, înțelegând interesul publicului pentru tragerile la sorți, fără să aibă însă “urechea” lui, adică reușesc doar să adune ca followers aproape doar... concursomani.

În concluzie, nu tot ce zboară se mănâncă și nu toți influencerii merită banii. Unii fac treabă bună și cresc veniturile partenerilor cu care lucrează. Alții încearcă să trișeze. Norocul meu este că lucrez în acest domeniu în care pot evalua fiecare cont în parte și pot afla dacă cineva încearcă să mă păcălească.

Dacă tu nu ai acces la aceste informații și derulezi campanii de marketing pe social media, îți recomand să lucrezi cu cineva care face diferența între influencerii autentici și cei fake. Și nu uita: PIN-ul de pe card nu se trimite niciodată pe email. Dar asta știe toată lumea deja. Sau? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult