În acest text trimis Republicii, FRF alege să nu răspundă la ultimele două întrebări ale subsemnatului, cele privitoare la rușine. Iar ca să scuze utilizarea copiilor ca „șmecherie”, spune că obiectivul sancțiunii UEFA a fost financiar, FRF să nu poată vinde bilete la meci. Dacă era așa, ce problemă era pentru UEFA să amendeze direct FRF, cum se face? Evident, scopul sancțiunii a fost lipsirea jucătorilor de susținere din tribune, din pricina scandărilor rasiste în meciuri precedente. Ceea ce copiii au rezolvat cu brio.
În rest, las cititorii Republicii să aprecieze autopromovarea FRF.
Și îi transmit salutările mele domnului Răzvan Mitroi, odinioară un jurnalist foarte bun.
Răspunsuri simple la întrebările spectaculoase ale domnului Cristian Tudor Popescu
Domnul Cristian Tudor Popescu are câteva întrebări provocatoare după evenimentul cu tribunele de copii la meciul România – Norvegia. Mă simt obligat, dar și onorat, să răspund ca unul dintre responsabilii cu comunicarea de la FRF și, totodată, opinent în spațiul digital al Republicii.
Păstrez aceeași stimă domnului Popescu încă de pe vremea când îmi ghidona pașii în presă, dar nu pot să nu observ că uneori cade în capcana neinformării în detaliu și operează cu percepții de suprafață. Dar, nu-i problemă. Probabil că noi, la FRF, nu am reușit să comunicăm eficient cu ce ne ocupăm și am fost acoperiți de corul criticilor, adversarilor, pizmașilor din lumea fotbalului. Așa că îi mulțumesc domnului Popescu că îmi dă prilejul să vorbesc despre proiectele FRF. Și încerc răspunsuri concrete la întrebările sale, lansate public prin intermediul Republica. Vedeți materialul aici.
1. De ce a fost nevoie de o sancțiune pentru rasism a UEFA asupra naționalei României ca acești copii să fie invitați la meci?
Pe scurt: Nu a fost nevoie de această sancțiune ca să invităm copiii în tribune. FRF a mai făcut-o și o face constant.
Detalii: Porți deschise la propriu pentru copii au mai fost la meciul amical cu Georgia, înaintea plecării la EURO 2016 a Naționalei noastre. Era un moment special, de urat succes. Altfel, la fiecare meci al echipei naționale, asigurăm intrarea liberă a școlilor și academiilor de fotbal care trimit la FRF o solicitare în acest sens. Și au venit la toate meciurile. Poate nu în ultimul rând trebuie amintit conceptul de Family Zone, pe care îl aplicăm din 2015. La toate meciurile Naționalei asigurăm un sector pentru familii cu copii, care beneficiază de reduceri la bilete. Vrem astfel să încurajăm copiii să vină la meciuri și să contribuie la creșterea gradului de comportament civilizat în tribune.
2. De ce au fost folosiți pe post de „șmecherie” românească pentru a fenta hotărârea forului european?
Pe scurt: Nu e nici șmecherie, nu e nici românească.
Argumente: E bine știut că UEFA acceptă ca excepție de la sancțiunea închiderii porților accesul copiilor sub 14 ani. Serbia a avut astfel, la un meci intercluburi închis, 22 de mii de copii în tribune. Mai departe, cred că am intra în discursul ridicol al norvegienilor că ”s-au folosit de copii” și nu merită efortul contraargumentării. Vă putem spune doar, cum de altfel s-a reliefat și în media, că toți copiii prezenți pe Arena Națională s-au bucurat în mod real de acest eveniment. Au venit – pe banii școlilor sau ai părinților – de la Timișoara și Satu Mare să-i vadă pe tricolori pe Arena Națională. O zi și o noapte pe autocar nu le faci ca să servești cine știe ce interese ale FRF. Cât privește fentarea UEFA, să spunem că o importantă componentă a sancțiunii este să te ardă la bani pentru că nu poți vinde bilete. Ceea ce s-a realizat. Dar, mai mult, FRF a cheltuit în plus pentru aducerea copiilor. Cu ce? Păi stewarzi (de care altfel nu aveai nevoie la tribune goale), apă și gustări gratuite pentru copii, stegulețe, eșarfe tricolore (mulțumim și sponsorilor), suplimentarea serviciilor medicale de urgență, de curățenie și, deloc ieftin, procesarea a 30.000 de bilete (pentru că fiecare copil a intrat organizat pe stadion, cu bilet cu loc). Vă spun din casă: suma totală cheltuită suplimentar e cu 5 cifre în euro. Unde e fenta? Și cum s-a folosit FRF de copii?
3. De ce nu au fost aduși demult, la alte meciuri, normale, fără pedeapsă, ale naționalei, hai, nu 30.000 o dată, dar câte 5.000?
Mă văd nevoit să repet – ceea ce mă bucură – răspunsul la prima întrebare: Copiii au mai intrat gratuit la meciurile Naționalei. Aș preciza aici că, totuși, organizarea unui meci intră într-o ecuație financiară, nu este Daciadă. FRF are ca principale venituri sponsorizările și vânzarea de bilete. Niciun leu de la stat. E dificil să suporți instituțional intrarea gratuită a 5.000 de copii, dar, după cum v-am zis, la nivel de zeci, sute de intrări gratuite la fiecare meci se întâmplă deja.
4. Când vor mai fi invitați 30.000 de copii români pe Arena Națională, atunci când luăm următoarea sancțiune UEFA de stadion gol?
Trec cu eleganță peste formularea răutăcioasă a întrebării și, dacă cele expuse până acum nu întregesc un răspuns, voi intra puțin în alt registru. Pare patetic, dar e o realitate foarte muncită: FRF s-a preocupat în ultimii ani de accesul copiilor la terenul de iarbă, și mai puțin la tribune. Pentru că problema principală a copiilor din România este că nu au unde să joace fotbalul lor, nu neapărat că nu sunt recompensați cu vizite la Arena Națională. Și vă invit, domnule Popescu, să veniți oricând la competițiile de copii organizate de FRF, să vedeți bucuria copiilor-fotbaliști, mult mai mare decât cea a copiilor-suporteri. Îi puteți întâlni la următoarele competiții:
- Cupa Tymbark junior, are 3 ediții până acum, cu peste 130.000 de copii în fiecare an.
- Cupa Satelor – este acum la a doua ediție și scoate din fundătura rurală câte 15.000 de copii anual.
- Programul ”Împreună suntem fotbal” derulat în grădinițe și unde s-au adunat 2.500 de copii.
Nu mai punem la socoteală campionatele regulate de fotbal pentru copii și juniori. Și pentru că recompensele sunt importante, mai ales la cei mici, vă mai îndemn să vedeți pe FRF TV reportaje cu o mare încărcătură emoțională a câștigătorilor Cupei Satelor care au plecat cu Naționala în Norvegia (vedeau pentru prima oară un avion, ce să vorbim de o țară străină) sau filmulețe cu cei de la programul ”Transformă ulița în stadion” care au însoțit Naționala în Franța, la EURO 2016. Copiii sunt recompensați în mai multe feluri și cel pe care sigur îl apreciază cu întâietate este construcția de baze sportive prin locurile lor uitate de lume. Într-un program inclus în proiectul EURO 2020, FRF și statul român vor deschide în următorii doi ani 400 de terenuri de fotbal cu facilități. Și, nu, nu e pe bază de speranță sau de guverne binevoitoare sau nu. Banii au fost alocați și primele licitații de construcție s-au și lansat. Mai adăugăm și terenurile sintetice deja construite ca premiu pentru căștigătoarele Olimpiadei Școlare a Sportului Școlar.
Înțelegeți acum, domnule Popescu, de ce percep chestionarea dvs. ca răutăcioasă?
Ultimele două întrebări publice ale dvs. nu cred că așteaptă răspunsuri. Sunt opiniile dvs. editorializate, pe care le respect. Noi, ce ce trudim prin familia fotbalului, probabil că vă vom putea răspunde peste câțiva ani de continuare a reconstrucției. Deocamdată ne prezentăm cu performanțele bine prevestitoare ale U21 și cu o organizare fără nicio reclamație a unui eveniment cu 30.000 de copii veniți cu 500 de autocare. Probabil așa ceva nu s-a mai făcut cu copii în România de pe vremea omagiilor pe stadionul 23 August. Răsplata este neprețuită: un stadion de copii cântând imnul României cu mâna la inimă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
