Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Gabriela Firea, scrisoare către PSD: „Nu mai putem continua sub teroarea excluderilor”

Liviu Dragnea la Congres

(Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos)

Primarul Capitalei şi vicepreşedinte PSD, Gabriela Firea, a transmis o scrisoare social-democraţilor, spunând că partidul nu mai poate continua sub „teroarea excluderilor”, excluderi care oricum nu rezolvă problemele, ci le agravează. Firea atrage atenţia că partidul este condus de un om preocupat doar de propria situaţie politică, juridică şi economică, iar ieşirile sale nervoase sunt „bizare” şi denotă disperare, scrie News.ro.

„Nu mai putem continua aşa, sub teroarea excluderilor şi a dizolvărilor. Frica poate menţine, vremelnic, un status-quo, dar în niciun caz nu este o soluţie pentru progres şi construcţie. În general, a-i exclude pe cei care vor să se ţină de cuvânt faţă de români este un act profund antidemocratic. În cazul nostru, excluderile nu rezolvă o problemă, aşa cum se iluzionează unii, ci o agravează. Nu este vorba doar de imaginea partidului sau de orgoliul anumitor lideri, ci de şubrezirea propriei guvernări”, scrie Gabriela Firea.

„Adevărata provocare pentru PSD este guvernarea, care trebuie să genereze bunăstare pentru români şi prestigiu pentru România, odată cu preluarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE. Nu ne mai putem permite să ne irosim resursele şi credibilitatea în dispute interne incorecte, inechitabile, manipulate, în condiţiile în care oricum suntem atacaţi, ca partid, din toate părţile. După cum nu mai putem accepta ca partidul să fie capturat de un grup care acţionează pe principiul “cine nu e cu noi e împotriva noastră” şi a cărui agendă se îndepărtează pe zi ce trece de cea a cetăţenilor”, mai spune primarul general.

Firea atrage atenţia că PSD este condus de un om preocupat doar de propria situaţie politică, juridică şi economică, iar ieşirile sale nervoase din ultima vreme arată doar disperare şi încrâncenare. Firea dă vina pe ea că a girat, alături de alţi colegi ai săi, existenţa unui „personaj toxic pentru ţară” şi că l-a ajutat să-şi consolideze poziţia pe care o foloseşte acum în mod discreţionar.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult