Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Un nou trend printre liceeni. Trei tineri au creat o aplicație care îi aduce împreună pe cei care și-au zâmbit în metrou

Când era în clasa a XI-a, Laurențiu Ion, care era pe atunci olimpic la informatică, a câștigat un concurs organizat de Google și a fost invitat în SUA, unde a vizitat cartierul general al celui mai mare motor de căutare, dar și sediul Facebook. 

Pe atunci visa să lucreze la Google sau la Facebook. „L-am întâlnit atunci și pe Mark Zuckerberg, care a venit la noi și ne-a vorbit despre filosofia organizațională a Facebook. Ne-a spus că este o organizație plată, fără șefi peste șefi și că este mai ok așa. Voia să ne spună, dacă vreți să vă angajați după liceu, e mai ok Facebook. 

Acolo mă și vedeam, la Google sau la Facebook, făcând ceva care să aibă impact asupra lumii”, povestește tânărul. Abia s-a întors din State, unde a căutat fonduri și a început demersurile pentru a-și porni în Sillicon Valley un start up alături de doi prieteni, Alex Dobrin și Bogdan Țîrcă, și ei pasionați de matematică și informatică. Un start up care să pornească de la o aplicație dezvoltată în România, Intersect, care are astăzi peste 120.000 de utilizatori, 85% dintre cei fiind liceeni.

A renunțat la gândul de a lucra la Google, așa cum Bogdan Țîrcă a renunțat, după un internship la Twitter, la o ofertă de job permanent în această companie.

Toți trei se ocupă astăzi de Intersect, o aplicație care îi aduce împreună pe tinerii care și-au zâmbit, odată, în metrou sau într-o cafenea, dar care nu au avut curajul să vorbească. Dacă ambii aveau aplicația instalată, se pot întoarce în timp și pot vedea cu ajutorul ei, cine a fost în acel metrou, într-o anumită zi, la o anumită oră. După ce au primit mai multe cereri, cei trei au făcut posibil ca și cei care nu o aveau atunci pe telefon să și-o instaleze și să vadă ce utilizatori erau acolo. „Te poți întoarce practic în trecut și vedea cine a fost la Brașov în ziua aceea. Toată lumea își dorește o mașină a timpului, care să îi ajute să recupereze ocaziile pierdute”, spune Laurențiu Ion, care vrea să aducă tehnologia mai aproape de viața reală. 

După doi ani, a găsit-o pe fata de la metrou

„Acolo se întâmplă conexiunile, acolo vezi cum zâmbește, cum merge, o vezi pe ea, nu o poză filtrată de pe Instagram. Dacă nu o vezi în realitate, poți să îi dai Add Friend și când o întâlnești să descoperi că nu aveți nicio chimie. Am vrut să mă îndrept înspre viața reală, oamenii din viața reală sunt mai relevanți”, continuă tânărul (sursa foto: Pagina Oficială de Facebook a aplicației Intersect).

Potrivit acestuia, societatea de astăzi îi descurajează pe adolescenți să intre în vorbă. „Liceenii se simt oricum super-ciudați, se îngrijorează oricum de ce crede lumea despre ei. Cum să mai și facă ceva, să audă și lumea din jur? Băiatul nu știe cum să intre în vorbă, fata este pusă într-o situație proastă. Se uită lumea: a abordat-o ăla și ea i-a dat numărul de telefon. Dar e stupid. Dacă voi vă zâmbiți, de ce nu aveți o metodă să spargeți gheața și să vedeți apoi dacă vă puteți întâlni”, crede Laurențiu Ion.

Aplicația este adresată în special liceenilor, care au o dorință mult mai mare de a socializa și de a-și face prieteni, dar și o teamă uriașă de respingere. Creatorii Intersect își doresc să extindă aplicația la nivel global. „Ai schimbat câteva cuvinte cu un grup aflat la o masă, v-ați înțeles bine, dar ar fi un pic cam jalnic să le ceri contul de Facebook”, spune tânărul.

Un mare rol în dezvoltarea Intersect l-a avut o întâlnire ratată. În urmă cu doi ani, a văzut în metrou o fată frumoasă. Și-au zâmbit unul celuilalt, ea a coborât la Unirii, el a urmat-o, dar a pierdut-o pe scări în mulțimea. Doi ani mai târziu, a apărut la televizor pentru a prezenta Intersect (foto stânga: imagine de la lansarea oficială a aplicației Intersect, sursa- Pagina de Facebook a aplicației) fata i-a scris pe pagina de Facebook. „A trebuit să apar la televizor ca să o găsesc. Și am descoperit că eram amândoi din același oraș, Pitești”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Intersect este doar o happn wanna-be app. Din păcate, pe cât de multă promovare i se face, pe atât de multe bug-uri are. Este aproape inutilă și inutilizabilă și doar cine nu a folosit-o o ridică în slăvi, pentru că, pe hârtie, totul este perfect.
    • Like 3
  • De la filmul Matrix tot asteptam implementarea acestui electronic pimp. De acum viata mea se va imparti intre Facebook, counterstrike, tweeter si Intersect cu pauze pentru reclame spam pe email si sms! urraaa!
    • Like 1
  • Cei trei sunt de admirat, insa nu exista deja happn, o aplicatie care face acelasi lucru?
    • Like 2
    • @ Elena Pandea
      check icon
      happn nu are atâtea bug-uri și chiar funcționează, spre deosebire de Intersect. :)
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult