Antreprenorii din România, în special cei care dețin firme mici, indiferent de domeniu, ar trebui să treacă peste tradiționalism, comoditate și suspiciuni și să implementeze cât mai repede inteligența artificială în cel puțin o activitate. Aceasta este ideea principală pe care am extras-o din workshop-ul „Cum devine AI-ul partenerul tău de business”, susținut de Matei Mișarca, Chapter Lead - AI Engineering Vodafone România, la BT Stup. Conform acestuia, inteligența artificială nu „vine”, ci este deja aici, iar cel mai mare risc este inacțiunea.

Autoritățile din România, mai mult decât cele europene, trebuie să analizeze în permanență evoluția mediului antreprenorial și să intervină în zonele care limitează potențialul de dezvoltare a afacerilor de familie, fie prin mecanisme de simplificare, fie prin stimulente direcționate către domeniile cu potențial mare de inovare.

Într-o dimineață ploioasă, într-o cafenea aglomerată, doi antreprenori stăteau față în față. Unul voia să-și vândă firma de software pe care o fondase în urmă cu ceva ani; celălalt era interesat să o cumpere. Amândoi veniseră pregătiți: tabele, argumente, calcule și strategii.

Concentrare mare a capitalului privat românesc în Moldova. Foto Facebook UMB Grup

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveția) unul dintre cele mai importante anunțuri pentru mediul de afaceri la nivel european. Este vorba despre înființarea EU Inc., o structură de companie europeană care va permite înființarea firmelor în 48 de ore, complet online, precum și funcționarea lor după reguli unitare în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Curajul unei națiuni nu se citește în numărul de firme „imaculate”, ci în dinamica tentativelor: câte inițiative apar, eșuează, se reinventeză și reușesc la a doua sau a treia încercare. Dacă penalizăm sistematic încercarea, ne amputăm singuri mecanismul de învățare. Potențialul de inovație al unui popor ar trebui să se măsoare tocmai în numărul de entități private deschise, închise, luate de la zero, iar închise și apoi altele din nou deschise.

Aceste privilegii ceaușiste: să fie tratat regește dom’ director, în timp ce noi, „oamenii simpli”, ne descurcăm să ajungem la birou cu metroul, troleibuzul, cu Uber sau cu mașina – plus că plătim parcarea.

Solidaritatea reală începe cu respectul față de efort, nu cu judecata veniturilor. Și, apropo, în Uniunea Europeană, 3000 euro/lună nu e considerat un venit mare, ci unul minim pentru o viață decentă în oraș. Iar noi, în România urbană, am ajuns să trăim deja cu costuri aproape identice.

Unul dintre cele mai delicate subiecte cu care mă întâlnesc frecvent în lumea proiectelor europene este condiția obligatorie privind crearea de noi locuri de muncă. (Foto: Profimedia Images)

Arta și antreprenoriatul se intersectează în mai multe zone, iar artiștii ne pot oferi modele de perseverență și efort necesar dezvoltării unor proiecte relevante. (Artistul Ragnar Kjartansson și Andrei Breahnă, la un eveniment din cadrul programului Accelerator. Mentorat și producție pentru artiști emergenți, 2023, București; foto: Alexandru Paul)