Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Imagini virale cu canotoarea Ancuța Bodnar, dublă medaliată la Paris 2024

Ancuta Bodnar.

Foto: Mihnea Tăutu

Canotoarea Ancuța Bodnar, multipla campioană olimpică de la Paris și Tokyo, a vizitat recent expoziția permanentă a Muzeului de Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. Îmbrăcată în haine tradiționale bucovinene, sportiva, născută la Vatra Moldoviței, a făcut selfie-uri cu vizitatorii și s-a fotografiat alături de proprietarii unei canise de câini ciobănești, câștigători de premii naționale și internaționale. Alte imagini devenite virale în mediul online o înfățișează pe sportivă pe Masivul Rarăul.

Foto: Mihnea Tăutu

Ancuța Bodnar a început canotajul la vârsta de 14 ani, fiind descoperită de antrenoarea Mariana Maliș, de la Clubul Sportiv Școlar Orșova, în timpul unei vizite de selecție prin școli. Momentul a fost relatat, acum trei ani, într-un interviu, de mama sportivei.

„Ancuţa s-a speriat pe moment, spunea că n-a făcut nimic şi întreba de ce să meargă la director. Nu ştia cine este. Atunci i-a spus că a venit de la Orşova şi selectează copii pentru canotaj. Nu ştia ce este canotajul. Când a auzit, a spus nu cred că o să mă lase să plec de acasă aşa de departe, până la Orşova. Când a venit şi ne-a spus acasă, într-o săptămână a plecat. Noi am lăsat-o pentru că ne-am gândit că dacă o să-i placă, o să-şi croiască un drum mai bun în viaţă”, povestea în 2021 Niculina Bodnar, mama sportivei, pentru Adevărul

Tatăl sportivei mărturisea, în același interviu, că a avut temeri după plecarea fiicei sale, care atunci nu împlinise încă 14 ani, din Vatra Moldoviţei, la Orșova. „Am tremurat pentru că am lăsat o fetiţă de 13 ani la 800 de km distanţă şi m-am gândit în tot felul. E greu la aşa o distanţă. Am vorbit cu domnul antrenor. Am văzut că treaba este bună. Am sunat-o dimineaţă, am vorbit la telefon şi a spus că îi place. S-a acomodat repede. Nu mi-am putut închipui că din comuna Vatra Moldoviţei poţi să ajungi în Orşova şi să faci canotaj şi după aia la Tokyo, pe primul loc şi medalia de aur. Bravo, Ancuţica!”, spunea atunci tatăl sportivei. 

părinții Ancuței Bodnar, sursa: adevărul.ro/ foto: Oana Şlemco

La prima prezență la campionatele naționale, Ancuța Bodnar a cucerit cea dintâi medalie de aur, se arată în biografia sportivei, publicată pe site-ul Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR). Ulterior, a fost legitimată la Clubul Sportiv Dinamo București.

Unul dintre cele mai grele momente din viața sa a fost când, la 19 ani, s-a accidentat grav la umăr. Era gata să renunțe la tot, să lase în urmă sportul care îi adusese deja satisfacții. Dar exact atunci, când era pe punctul de a abandona, antrenoarea sa, Mariana Lupou, i-a fost alături și a convins-o să nu renunțe, ci să-și urmeze visul de a obține medalii în cele mai importante competiții sportive. 

Ancuța a fost inclusă în programul "Samurai 2020", programul de asistență specială a sportivilor cu potențial de a obține medalii la cea de a XXXII-a ediție de vara a JO Tokyo 2020. 

Palmaresul sportivei este unul impresionant. În 2019, a devenit vicecampioană europeană în Elveţia și vicecampioană mondială la Linz, alături de colega sa Simona Radiș, împreună cu care a cucerit prima medalie olimpică de aur a canotajului românesc după 13 ani.

La Jocurile Olimpice de la Tokyo, Ancuța Bodnar și Simona Radiș au adus României prima medalie de aur la dublu vâsle feminin de la performanța realizată de Marioara Popescu și Elisabeta Lipă la Los Angeles 1984.

În 2021, după Tokyo 2020, a devenit cetățean de onoare al comunei sale natale, Vatra Moldoviței.

Anul 2022 i-a adus noi victorii. Alături de Simona Radiș, Ancuța Bodnar a cucerit aurul european, iar câteva luni mai târziu, chiar de ziua ei, l-a transformat în aur mondial, se mai arată în biografia sa publicată pe COSR. Anul acesta, la Campionatele Europene de la Szeged, Ungaria, Ancuța a obținut locul 3 la dublu vâsle, iar în 2023, la Campionatele Mondiale Belgrad, în Serbia, locul 1 la dublu vâsle.

La Jocurile Olimpice de la Paris, Ancuța Bodnar a strălucit cu o performanță extraordinară care a umplut inimile românilor de mândrie și bucurie. A cucerit argintul la dublu vâsle și a ridicat steagul României pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, obținând aurul la proba de opt rame cu cârmaci. 

Foto: Manuel Reino / Shutterstock Editorial / Profimedia

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult