Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, după aurul la dublu vâsle: „Ne-am îndeplinit visul, i-am făcut mândri pe cei de acasă și suntem foarte fericite. Am meritat totul!”

Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş

Foto: Profimedia

Canotoarele Simona Radiș (22 de ani) și Ancuța Bodnar (22 de ani) care au câștigat miercuri prima medalie de aur pentru România la JO de la Tokyo, în finala probei de dublu vâsle feminin, au declarat după victorie că pe podium au simțit fericire, mândrie, bucurie, recunoștință, mulțumire.

„I-am făcut mândri pe toți. Eram atât de fericită, parcă nu îmi venea să cred. Am meritat totul!”, a spus Ancuța Bodnar, scrie Gazeta Sporturilor, publicație care are la Tokyo trei corespondenți. 

„A fost o cursă grea, dar foarte frumoasă. Am plecat cu încredere și am reușit să aducem medalia. Ne-am îndeplinit visul, i-am făcut mândri pe cei de acasă și suntem foarte fericite. Am bătut recordul olimpic... Ne doream, dar nu ne așteptam. Am dat tot ce am avut mai bun azi”, a spus Ancuța Bodnar.

„Am vorbit una cu cealaltă. Am avut emoții pentru că mereu apar gânduri negative, chiar dacă nu ar trebui. Am avut tăria să le gestionăm bine. Am vorbit cu Ancuța înainte de start și i-am zis «Ancuța, împreună până la finish și o lovitură în plus. Mereu împreună, orice s-ar întâmpla. Asta facem mereu și o facem bine»”, a spus Simona Radiș, notează Gazeta Sporturilor.

Clic pe prima imagine, pentru a deschide galeria foto:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult