„Mama, de ce e cerul albastru?”, „Cum se formează ceața?”, „De ce se îngălbenesc frunzele toamna?”, „Cum zboară un avion?”. Uneori, mă iau prin surprindere, întrebările băiețelului meu și mă la gândesc cât de puține știu în materie de fizică sau chimie, cât de mulți ani am luat „de-a gata” unele fenomene ale naturii, despre care știam lucruri așa, în mare. Mi-aș fi dorit să știu mai multe și să fi învățat, la vremea mea, mai multe. Însă mă bucur de fiecare moment în care o întrebare copilărească îmi dă o nouă șansă să aflu și încep să caut pe internet videoclipuri care vorbesc despre portanță și explicații pe care le pot, da la rândul meu, mai departe.
Niciodată în istorie, un părinte cu un nivel mediu de pregătire nu a putut să îi răspundă copilului său la mai multe și mai diferite întrebări, de la cele legate de drumul cometelor prin sistemul solar până la felul în care un pui de barză iese din ou în cuibul său aflat la înălțime. Limitați la propriile noastre arii de interes și de competență, la spațiul geografic pe care îl cunoaștem și la propriile experiențe, beneficiem acum de un instrument care ne deschide instantaneu, pe ecranul telefonului inteligent, o poartă spre informații, situații, domenii care nu ne erau înainte accesibile cu ușurință. Când o deschidem noi pentru a căuta cunoaștere, putem să le hrănim copiilor pasiuni: pentru avioane și motoare, pentru animale și păsări, pentru istorie și geografie, pentru cultură sau artă. Ce facem însă când această poartă este deschisă de copiii înșiși? Cum să procedăm astfel încât să reușim să îi ghidăm?
27,3% dintre copiii din România petrec peste șase ore online, dacă sunt într-o zi de școală
Majoritatea copiilor au astăzi acces la internet și îi vedem pe mulți dintre ei cum, cu o tabletă sau un telefon inteligent în mână navighează solitari în oceanul nesfârșit de video-uri, imagini, jocuri, stări și contexte sociale pe care internetul le oferă. Privindu-i din exterior, observăm puterea de fascinație pe care dispozitivele electronice o au asupra lor, emoțiile care le traversează chipul, nivelul de implicare pe care îl generează. Un univers din care controlul adulților lipsește adesea și suficient de ofertant pentru a te pierde în el.
Un studiu dat publicității în acest an de către Salvați Copiii arată că 27,3% dintre copiii din România petrec peste șase ore online, dacă sunt într-o zi de școală, iar procentul acestora crește la 48,3%, dacă sunt într-o zi de final de săptămână sau de vacanță.
Ce nevoi reale caută copiii să își împlinească online
Într-o sală din București, 60 de profesori din mediul rural, parte a programului Digitaliada, derulat de Orange, și a programelor derulate de Salvați Copiii dezbat această ultimă informație. Timp de două zile, profesorii au luat parte la un curs organizat de Orange, cu sprijinul Salvați Copiii, în cadrul campaniei „Niciun giga nu se pierde”, pentru a afla mai multe despre folosirea utilă, creativă și sigură a internetului, nevoile nativilor digitali, beneficiile, dar și riscurile din online. O altă temă se referă la cum pot face echipă cu părinții pentru a le oferi copiilor cea mai bună îndrumare în lumea digitală.
Mulți dintre profesorii prezenți vorbesc despre cât de mult timp petrec elevii lor din mediul rural pe telefoanele mobile. Unul dintre formatori, Georgiana Roșculeț, psihoterapeut și coordonator programe educaționale Ora de Net la Salvați Copiii, explică de ce trebuie să analizăm mai întâi motivul pentru care cei mici ajung să prefere lumea digitală. „Sugestia mea este ca înainte să acționăm să facem o incursiune și să ne uităm cum a ajuns acel copil să prefere internetul în detrimentul altor lucruri. Ceea ce considerăm dependență este un simptom al lucrurilor care s-au întâmplat înainte. Și, încercând să mergem pe linia asta a timpului să ne uităm care e nevoia reală a copilului. Pentru că, de cele mai multe ori, în online ei vor avea contact cu alți copii de vârsta lor, se vor simți în putere, vor progresa. Vor avea tot felul de beneficii, pe care, dacă nu le au în viața de zi cu zi din alte părți, vor alege internetul”, spune Georgiana Roșculeț. De aceea, cel mai important lucru este ca părinții și profesorii să discute cu copiii și să vadă ce caută de fapt aceștia în online. Pentru că, în opinia ei, de foarte multe ori, ceea ce se întâmplă în felul în care copilul relaționează cu dispozitivele mobile și internetul este doar o manifestare a calității relațiilor cu cei din jur.
„Internetul rămâne înainte de toate un instrument”
„Internetul rămâne înainte de orice un instrument. În momentul în care îi dăm mai multă putere decât o are și punem tehnologia înaintea oamenilor, lucrurile se schimbă și e foarte ușor să devenim absorbiți. Este un instrument pe care fiecare dintre noi alegem, conștient sau poate mai puțin conștient, cum îl folosim și în integrăm în viața noastră de zi cu zi. În programul Ora de Net, colaborăm cu cadre didactice, părinți și specialiști ca să stimulăm folosirea utilă, creativă și sigură a internetului de către copii. Programul nostru nu este despre internet și tehnologie este, mai degrabă despre cum să ne cunoaștem nevoile și să fim împreună, în această perioadă”, explică Georgiana Roșculeț.
În era automatizării, în care inteligența artificială va deveni din ce în ce mai prezentă în viața noastră de zi cu zi, iar multe dintre joburi vor fi preluate de roboți, să le interzicem copiilor accesul la internet este contraproductiv. În condițiile în care în multe case din România nu există un Dicționar Explicativ al Limbii Române sau o enciclopedie, însă există cu siguranță cel puțin un telefon inteligent, acest lucru ar echivala cu interzicerea accesului la noțiuni de cultură generală și la cunoștințe necesare pe piața muncii. Este esențial însă să le oferim copiilor o bună educație digitală și să le cultivăm discernământul, astfel încât să folosească internetul drept un instrument de dezvoltare personală, nu drept „o suzetă emoțională” sau o cale de a se expune riscurilor.
Experimente pe care copiii le pot urmări online
În județul Timiș, în localitatea Satchinez, o profesoară de fizică și chimie le arată elevilor ei că pot găsi pe internet și altceva în afară de rețele sociale, jocuri și YouTuberi. „La clasă, facem tot felul de experimente, cu materiale uzuale, facem de pildă săpun în clasă, în care ei aduc diferite esențe aromatice. Însă sunt și experimente pe care noi nu le putem realiza, dar sunt făcute de către cei de la universitate, de la centrul Experimentarium. Atunci le arăt copiilor să urmărească experimentele filmate de ei și sunt fascinați. Cu ajutorul tehnologiei reușim să facem ore mai atractive, iar ei pot să vadă lucruri pe care în mod normal nu le-ar fi putut vedea”, povește profesoara Artemiza Răducan. Școala la care predă a primit, prin programul Digitaliada, al Fundației Orange, 30 de tablete, iar prin campania „Niciun giga nu se pierde”, la finalul lunii noiembrie va primi acces îmbunătățit la internet pentru 12 luni. Astfel, Artemiza Răducan poate să le dea copiilor teste online, dar și să lucreze cu ei diferite proiecte digitale. „La teste copiii pot vedea pe ecranul mare cât de repede au răspuns și mă roagă de multe ori să le mai dau un test, ca să își îmbunătățească timpul de răspuns și scorul”, continuă ea. De când au apărut tabletele în școală, mai mulți profesori au început să le folosească cu elevii. Până și profesorul de sport, Adrian Daniluc, le-a creat copiilor un test online, într-o zi ploioasă. Școala nu are sală de sport și s-a gândit că în acest fel nu va pierde ziua și îi va stimula să învețe teoria din spatele mișcărilor. „Reacția lor a fost una foarte bună”, a văzut el.
Matematica nu doar pe tablă, ci și pe tabletă
La Sâncraiu de Mureș, profesorii Alin Danciu și Constanța Domokos au început să se folosească nu doar de tablă, ci și de tabletă în predarea matematicii. Noțiunile de geometrie sunt astfel mai ușor de înțeles, iar elevii care în mod normal s-ar fi simțit descurajați și nu ar fi scris nimic la o lucrare, se simt acum motivați să răspundă la teste. „Folosim testele online atât pentru evaluare, cât și pentru captarea atenției și consolidarea cunoștințelor. Atmosfera este mai relaxată la clasă, iar elevii sunt mult mai implicați. Toată lumea răspunde, ceea ce înainte nu se întâmpla”, a văzut Alin Danciu.
Mădălina Puiu, CSR Programs Coordinator la Orange, spune că profesorii prezenți la curs vin din cele 20 de școli din mediul rural care vor primi internet gratuit prin intermediul campaniei „Niciun giga nu se pierde”. „Programele noastre de educație digitală merg către formare de profesori și beneficii pentru elevi. Scopul este ca în urma acestui curs profesorii să aibă o idee mai bună despre platformele pe care le pot utiliza la clasă, despre clipurile educaționale pe care le pot viziona cu elevii. Sperăm să aibă o deschidere către elevi, să îi asculte, să vadă care sunt așteptările lor”, declară Mădălina Puiu.
Teme online și o mai bună implicare a părinților
Profesorii au un rol important nu doar în a-i învăța pe copii cum să utilizeze internetul în beneficiul dezvoltării, ci și de a deschide o cale de comunicare cu părinții în domeniul educației digitale. Copiii pot înțelege mai bine cum să folosească internetul pentru a-și face o viață mai bună, dacă îi văd pe profesori că susțin , cu ajutorul tehnologiei, lecții care să îi inspire. Sau primind teme online de la aceștia care să îi fascineze. Un experiment care nu a putut fi făcut la clasă poate fi urmărit online pe YouTube. Cuvintele nou învățate într-o limbă străină pot fi ascultate într-un dicționar online, care redă pronunția unui vorbitor nativ. O lecție de biologie poate continua acasă cu un livestream din cuibul unor păsări.
Un părinte își poate ajuta copilul să caute mai multe informații despre domeniul care îl pasionează, fie că vorbim despre avioane sau motoare. Poate sta alături de el când urmărește un YouTuber popular. Și îi poate cere părerea în legătură cu ceea ce spune ori face acesta. Doar începând să asculte va avea o șansă să fie ascultat.
Republica.ro acordă o importanță deosebită educației și celor mai noi instrumente pentru învățare. Tehnologia este tot mai prezentă atât în actul de învățare, cât și în cel de predare. Însă cât timp petrece copilul nostru pe internet, cu telefonul mobil în mână, cât navighează, unde navighează - este responsabilitatea noastră, a adulților. Acest articol a fost realizat cu sprijinul Orange, ca parte din campania „Niciun giga nu se pierde”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Suna frumos, modern, "disruptiv", devenim "tehnology leader". ce mai, am rezolvat si educatia cu un telefon si o conexiune...
Ce facem totusi cu copiii din zonele defavorizate, care abia au ce manca, WC-ul este in spatele curtii si fara acoperis, parintii sunt ca vai de ei, Multi muncesc cu ziua si toata ziua. Cand ajung acasa cred ca primul lucru pe care il fac este un livestream la un cuib de pasari. Epic, nu?
Ce spun psihoterapeutii la Ora de Net? Cu ei ce facem? Sau pentru ca nu isi pot permite asa ceva nu ne intereseaza ce fac ei? Sa plece din tara mai degraba sa scapam de ei
P.S. Nu prea am nimerit cu cuibul de pasari. Cred ca nu au nevoie de livestream sa vada asa ceva pentru ca pot sa vada pe viu in curte asa ceva