Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Înainte și după: Imagini dezolante cu Lacul Nuntași, care se întindea pe o suprafață de peste 800 de hectare, în apropiere de Constanța

Odinioară o zonă unde veneau oameni din toată țara să se bucure de efectul terapeutic al nămolului sapropelic, Lacul Nuntași oferă acum doar o imagine dezolantă. Situată la mai puțin de 50 de kilometri de Constanța, stațiunea balneoclimaterică cu același nume atrăgea, la începutul anilor '90, sute de turiști români și străini.

În prezent, din cauza secetei pedologice și a obturării canalelor prin care putea fi alimentat cu apă, lacul Nuntași este secat în proporție de 95%, spun autoritățile locale. 

Prefectul de Constanța a publicat pe Facebook imagini care par făcute într-un deșert de sare.

„Nu, pozele nu sunt făcute în Anzi, acolo unde se găsește cel mai mare deșert de sare din lume. Sunt făcute în județul Constanța, comuna Istria, unde ar fi trebuit să găsim lacul Nuntași. Acum vedem doar ce a mai rămas din el.

Astăzi, în urma unei adrese primite de la primăria Istria, prin care ni se cere sprijinul pentru remedierea unei situații nemaiîntâlnite, m-am dus personal la fața locului, însoțit de directorul ABADL, dl. Bogdan Bola și de specialiști din cadrul instituției. Recunosc, nu-mi imaginam că situația poate fi atât de gravă, mai ales că vorbim despre un lac atât de căutat în trecut, cu real potențial”, a scris pe Facebook prefectul George-Sergiu Niculescu.

Lacul Nuntași se întindea pe o suprafață de peste 800 de hectare. Era un lac cu apă sărată, asemănător celui din Techirghiol.

În perioada următoare, autoritățile promit că vor veni cu soluții. „În primul rând, decolmatarea canalelor de alimentare. Atât cel care face legătura între lacul Sinoe și lacul Istria, cât și între lacul Istria și lacul Nuntași. Abia apoi se va putea remedia această situație și lucrurile vor reveni la normal.”, adaugă prefectul.

Pentru un plan concret și o acțiune cât mai rapidă, George-Sergiu Niculescu adaugă că i-a convocat la o întâlnire de lucru pe reprezentanții ABADL, ARBDD, APM Constanța și cei ai Primăriei Istria.

Foto Facebook/George-Sergiu Niculescu · 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Păi cei îndrituiți cu decolmatarea canalelor stau bine-mersi în birouri, la kentane și cafele și-și primesc lunar salariile babane....
    De 30 de ani numai incompetenți cu pile, la ABADL.
    https://www.replicaonline.ro/cine-a-condus-apele-romane-de-la-revolutie-si-pana-in-prezent-441263/
    • Like 0


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult