Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Incendiul din Colectiv a cuprins tot Chișinăul

Ce se întâmplă acum în Republica Moldova s-ar fi putut întâmpla și în România. Ambele țări au fost marcate, după ieșirea din comunism, de un fenomen malign, generat de corupția generalizată, pe care l-am numit cândva disoluția autorității: clasa politico-administrativă, din ce în ce mai iresponsabilă, chiar disprețuitoare, față de populație, iar simplii cetățeni, din ce în ce mai neîncrezători în zisa clasă.

În 1998, scriam un articol intitulat „Tribalizarea României”. Spre asta ne-am îndreptat până prin 2005: politica dizolvată de corupție și înlocuită cu războaie naționale între clanuri.    

Așa ceva se petrece acum în Republica Moldova – toate soluțiile politice, în frunte cu cea europeană, sunt compromise de corupție. Cum se întâmpla în România până la sfârșitul anilor `90, cazurile Bancorex, Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor etc., din băncile moldovenești guvernanții au făcut nevăzuți un miliard de euro. Șpaga, șantajul, hoția, traficul de influență au cancerizat până la măduvă întreaga societate. Nu mai există nicio autoritate politică, administrativă, profesională, morală la care cetățenii să facă apel. Incendiul, de felul celui din Colectiv, a cuprins tot Chișinăul. E posibil să se ajungă la război civil, ca în Ucraina.

De ce, totuși, în ciuda aceleiași uriașe crize de încredere în clasa politică, România încă e stabilă? Diferența esențială față de Moldova o reprezintă Justiția. Faptul că acum câțiva ani, la presiunea Washingtonului și Bruxellesului, s-a format o DNA capabilă să atace corupția la nivel înalt și au apărut judecători care s-au încumetat să pronunțe condamnări ale infractorilor cu ștaif din tot spectrul politic și de afaceri. Rețeaua furtului ca atentat la siguranța națională a fost, dacă nu distrusă, măcar destrămată parțial.

Dar, după momentul Colectiv, în care pușcăriabilii politico-financiari din toate partidele au făcut un pas înapoi, ei se regrupează acum pentru un nou asalt. Foamea de bani și de putere e mai mare decât teama de zăbrele.

Cum ar putea fi opriți? Soluția e aceeași, în România și în R. Moldova: apariția unor formațiuni politice noi, independente, născute din societate, alcătuite din oameni fără un trecut murdar, în stare să se gândească și la altceva decât la jefuirea banului public. Care să propună candidați fără bugete de publicitate enorme, mai mult sau mai puțin negre, gata să bată țara cu pasul, întâlnindu-se direct cu oamenii.

Desfășurarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin poate fi un bun prilej de a se impune pentru noii candidați, întrucât vechile găști de partid nu mai au la dispoziție un tur doi în care să se coalizeze monstruos.

Pentru Republica Moldova, cu Rusia în ceafă, s-ar putea să fie prea târziu. Iar dacă România amână să genereze acești anticorpi politici, cele două țări vor fi, mai devreme sau mai târziu, unite – în dezastru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Port Constanta - exporturi

„Performanța” economiei noastre care „duduia” sub guvernarea Nicu și Marcel poate fi rezumată în câteva cuvinte simple: România se împrumuta cu dobânzi tot mai mari ca să consume ce nu-și permitea, în principal produse și servicii din import. Ani la rând, grație analfabetismului și populismului liderilor PSD și PNL, am făcut credite scumpe ca să dezvoltăm alte economii ale lumii. În 2025 și 2026 plătim o parte din facturi. Marea întrebare este cât de departe pot fi împinse deciziile nepopulare cu efecte pro-ciclice. foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Social media / sursa foto: Profimedia

Numărul de utilizatori TikTok devine cel mai mare din Europa raportat la populația generală, 2023–2024 fiind perioada în care indicatorii de utilizare problematică la adolescenți depășesc restul Europei, începând să fie recunoscuți public și chiar numiți o problemă de siguranță națională. Anul 2025, cu realitatea celor 84% dintre adolescenții de 14–19 ani care intră zilnic pe TikTok, unii până la 5 ore pe zi, adaugă încă o tușă la tabloul situației din România.

Citește mai mult

Lindsey Vonn / sursa foto: Facebook

Schioarea americană Lindsey Vonn (41 de ani) a căzut și s-a accidentat grav, la puțin timp după începerea evoluției sale, în cadrul probei de coborâre (downhill) feminin, de la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 de la Milano Cortina.

Citește mai mult