Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Incendiul din Colectiv a cuprins tot Chișinăul

Ce se întâmplă acum în Republica Moldova s-ar fi putut întâmpla și în România. Ambele țări au fost marcate, după ieșirea din comunism, de un fenomen malign, generat de corupția generalizată, pe care l-am numit cândva disoluția autorității: clasa politico-administrativă, din ce în ce mai iresponsabilă, chiar disprețuitoare, față de populație, iar simplii cetățeni, din ce în ce mai neîncrezători în zisa clasă.

În 1998, scriam un articol intitulat „Tribalizarea României”. Spre asta ne-am îndreptat până prin 2005: politica dizolvată de corupție și înlocuită cu războaie naționale între clanuri.    

Așa ceva se petrece acum în Republica Moldova – toate soluțiile politice, în frunte cu cea europeană, sunt compromise de corupție. Cum se întâmpla în România până la sfârșitul anilor `90, cazurile Bancorex, Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor etc., din băncile moldovenești guvernanții au făcut nevăzuți un miliard de euro. Șpaga, șantajul, hoția, traficul de influență au cancerizat până la măduvă întreaga societate. Nu mai există nicio autoritate politică, administrativă, profesională, morală la care cetățenii să facă apel. Incendiul, de felul celui din Colectiv, a cuprins tot Chișinăul. E posibil să se ajungă la război civil, ca în Ucraina.

De ce, totuși, în ciuda aceleiași uriașe crize de încredere în clasa politică, România încă e stabilă? Diferența esențială față de Moldova o reprezintă Justiția. Faptul că acum câțiva ani, la presiunea Washingtonului și Bruxellesului, s-a format o DNA capabilă să atace corupția la nivel înalt și au apărut judecători care s-au încumetat să pronunțe condamnări ale infractorilor cu ștaif din tot spectrul politic și de afaceri. Rețeaua furtului ca atentat la siguranța națională a fost, dacă nu distrusă, măcar destrămată parțial.

Dar, după momentul Colectiv, în care pușcăriabilii politico-financiari din toate partidele au făcut un pas înapoi, ei se regrupează acum pentru un nou asalt. Foamea de bani și de putere e mai mare decât teama de zăbrele.

Cum ar putea fi opriți? Soluția e aceeași, în România și în R. Moldova: apariția unor formațiuni politice noi, independente, născute din societate, alcătuite din oameni fără un trecut murdar, în stare să se gândească și la altceva decât la jefuirea banului public. Care să propună candidați fără bugete de publicitate enorme, mai mult sau mai puțin negre, gata să bată țara cu pasul, întâlnindu-se direct cu oamenii.

Desfășurarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin poate fi un bun prilej de a se impune pentru noii candidați, întrucât vechile găști de partid nu mai au la dispoziție un tur doi în care să se coalizeze monstruos.

Pentru Republica Moldova, cu Rusia în ceafă, s-ar putea să fie prea târziu. Iar dacă România amână să genereze acești anticorpi politici, cele două țări vor fi, mai devreme sau mai târziu, unite – în dezastru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult