Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Incendiul din Colectiv a cuprins tot Chișinăul

Ce se întâmplă acum în Republica Moldova s-ar fi putut întâmpla și în România. Ambele țări au fost marcate, după ieșirea din comunism, de un fenomen malign, generat de corupția generalizată, pe care l-am numit cândva disoluția autorității: clasa politico-administrativă, din ce în ce mai iresponsabilă, chiar disprețuitoare, față de populație, iar simplii cetățeni, din ce în ce mai neîncrezători în zisa clasă.

În 1998, scriam un articol intitulat „Tribalizarea României”. Spre asta ne-am îndreptat până prin 2005: politica dizolvată de corupție și înlocuită cu războaie naționale între clanuri.    

Așa ceva se petrece acum în Republica Moldova – toate soluțiile politice, în frunte cu cea europeană, sunt compromise de corupție. Cum se întâmpla în România până la sfârșitul anilor `90, cazurile Bancorex, Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor etc., din băncile moldovenești guvernanții au făcut nevăzuți un miliard de euro. Șpaga, șantajul, hoția, traficul de influență au cancerizat până la măduvă întreaga societate. Nu mai există nicio autoritate politică, administrativă, profesională, morală la care cetățenii să facă apel. Incendiul, de felul celui din Colectiv, a cuprins tot Chișinăul. E posibil să se ajungă la război civil, ca în Ucraina.

De ce, totuși, în ciuda aceleiași uriașe crize de încredere în clasa politică, România încă e stabilă? Diferența esențială față de Moldova o reprezintă Justiția. Faptul că acum câțiva ani, la presiunea Washingtonului și Bruxellesului, s-a format o DNA capabilă să atace corupția la nivel înalt și au apărut judecători care s-au încumetat să pronunțe condamnări ale infractorilor cu ștaif din tot spectrul politic și de afaceri. Rețeaua furtului ca atentat la siguranța națională a fost, dacă nu distrusă, măcar destrămată parțial.

Dar, după momentul Colectiv, în care pușcăriabilii politico-financiari din toate partidele au făcut un pas înapoi, ei se regrupează acum pentru un nou asalt. Foamea de bani și de putere e mai mare decât teama de zăbrele.

Cum ar putea fi opriți? Soluția e aceeași, în România și în R. Moldova: apariția unor formațiuni politice noi, independente, născute din societate, alcătuite din oameni fără un trecut murdar, în stare să se gândească și la altceva decât la jefuirea banului public. Care să propună candidați fără bugete de publicitate enorme, mai mult sau mai puțin negre, gata să bată țara cu pasul, întâlnindu-se direct cu oamenii.

Desfășurarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin poate fi un bun prilej de a se impune pentru noii candidați, întrucât vechile găști de partid nu mai au la dispoziție un tur doi în care să se coalizeze monstruos.

Pentru Republica Moldova, cu Rusia în ceafă, s-ar putea să fie prea târziu. Iar dacă România amână să genereze acești anticorpi politici, cele două țări vor fi, mai devreme sau mai târziu, unite – în dezastru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult