Dar faptul că găsisem domeniul potrivit nu însemna că eram și pregătită pentru el. Îmi amintesc primele exerciții pe Illustrator. Mă uitam la program și, sincer, îmi venea să plâng. Eram speriată că nu voi reuși niciodată să-l învăț. Părea atât de complicat, iar eu aveam idei pe care voiam să le văd transformate în ceva concret. Așa că a trebuit să aleg între două lucruri: frica de a nu ști sau dorința de a crea. Am ales a doua variantă. Am dat frica la o parte și am început să învăț. Iar replica „nu știu să folosesc Illustrator” — care la început era un motiv real de panică — a devenit, în timp, o glumă. Pentru că ideile mele creative aveau nevoie să fie materializate. Și, dacă voiam să le văd existând în lumea reală, trebuia să învăț instrumentele care mă puteau ajuta să le construiesc.

De la coridoare feroviare în Moldova până la rute de uraniu în Asia Centrală, Bruxelles-ul își joacă una dintre cele mai ambițioase cărți geopolitice de după 2022.

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Întrebat dacă unirea cu Republica Moldova este proiectul personal al președintelui Nicușor Dan în acest mandat, Eugen Tomac a răspuns: „Este una dintre prioritățile noastre să aducem Moldova cât mai aproape de România, da (...) Eu am avut mandat din partea președintelui României și am avut și acordul liderilor de la Chișinău să începem să construim proiecte comune privind apropierea celor două state.

În ultima săptămână, la Bruxelles s-au produs trei lucruri care, citite separat, par formalități diplomatice; dar care, așezate unul lângă altul, dezvăluie cea mai importantă mutare din parcursul european al Moldovei.

„Ne vedem la tanc”. E reperul pe care Vitali, ghidul nistrean, ni l-a dat cu o seară înainte de a porni spre Tiraspol. Nu la vreun turn cu ceas, nu la statuia vreunui ilustru scriitor sau lângă vreun palat în stil baroc. Bănuiam că excursia în Transnistria va fi diferită față de orice altă destinație vizitată până acum, știam că e unul din acele locuri din Europa răsăriteană cu conflicte înghețate, nu îngropate, însă voiam să aflu cum se traduce acest lucru în viața cotidiană a locuitorilor săi.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, sociologul Remus Ștefureac a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

Moldova a judecat un om care a furat un miliard de dolari și a condus un stat capturat timp de un deceniu. L-a judecat în șapte luni, i-a luat banii și l-a băgat la pușcărie. Foto Profimedia

La Wine Paris 2026, unul dintre cele mai importante târguri europene dedicate vinului, România a bifat o performanță rară: să fie prezentă și, în același timp, să nu conteze.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit într-un interviu despre rețelele sociale și libertatea de exprimare, în contextul alegerilor, referindu-se atât la țara sa, cât și la România.