Închipuiți-vă o lume în care nu trebuie să pleci de acasă pentru a bate la ușa niciunei instituții publice. Unde la un click distanță găsești toate documentele de care ai nevoie și nu trebuie să stai la coadă ca să obții niște certificate sau acte doveditoare din arhivele instituțiilor publice. Ba chiar dacă vrei să te căsătorești sau să îți vinzi mașina, nici nu trebuie să faci un pas în afara casei. Ei bine, astfel de lucruri sunt posibile. În Republica Moldova, unde procesul digitalizării s-a luat foarte în serios și care a ajuns în etapa în care, din 700 de servicii publice să aibă aproape jumătate digitalizate complet.

De la „ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de ajutor extern”, până la „mulțumim Uniunii Europene”. Așa s-a schimbat retorica liderului nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, timp de o lună - de la declarații triumfaliste, până la recunoașterea sprijinului european. În acest timp, așa-zisele autorități au încercat să rescrie realitatea, promovând ideea că Rusia le va oferi un credit pentru a depăși criza umanitară din stânga Nistrului. Mai mult decât atât, din cei 30 de milioane de euro oferiți de Uniunea Europeană pentru atenuarea crizei energetice, Tiraspolul își revendică întreaga sumă. Insistă ca sprijinul să fie folosit exclusiv pentru nevoile lor, fără ca malul drept să beneficieze de energie electrică.

În tot acest nor de incertitudine apare încă o variabilă, care poate fi și o oportunitate majoră pentru Republica Moldova - integrarea regiunii transnistrene, în contextul anunțului Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze. Acest proces, deși foarte dificil, ar putea consolida parcursul european al țării și ar oferi o soluție pe termen lung pentru stabilitatea regiunii de pe malul stâng al Nistrului. Totul doar cu o gestionare exemplară a acestei potențiale crize umanitare și prin naționalizarea Moldovagaz, pentru a ne distanța definitiv de Rusia. Foto: Daniel Mihăilescu/ AFP / Profimedia

După o săptămână de la anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din Moldova, scena politică rămâne tensionată și polarizată. Victoria Maiei Sandu în turul doi și succesul referendumului constituțional pro-UE au adus reacții vehemente din partea opoziției pro-ruse, în special a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, care contestă legitimitatea președintelui ales, denunțând așa-numite fraude și manipulări electorale, în special în diasporă. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

„În mintea lui Putin lucrurile sunt ca înainte de ‘89. Da, deci noi facem parte din ograda lor. Și noi și Republica Moldova”. (Foto: Profimedia Images)

La sediul PAS e sărbătorită victoria și mulțimea adunată scandează „Maia Sandu președinte!”. Victoria din seara asta e una meritată, dar ea nu e una definitivă, ci una de etapă, care oprește pentru un moment acapararea de către forțele pro-ruse a puterii politice de la Chișinău. (Foto: Daniel MIHAILESCU/ AFP/ Profimedia)

E zi decisivă în Republica Moldova. Are loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar moldovenii au de ales între doi candidați total diferiți: președinta Maia Sandu (susținută de forțele politice pro-europene ale țării) și candidatul PSRM Alexandr Stoianoglo (susținut de forțele politice pro-ruse și de rețeaua oligarhică Șor). Foto: Colaj Profimedia Images/Elena COVALENCO

„Da, genul ăsta de basarabean ipocrit, care ia bani dintr-o parte, vrea să ia bani și din cealaltă parte. E absolut dezgustător. Înțeleg acest lucru. Dar interesul României este ca Republica Moldova să reziste acestui asalt foarte puternic din partea Moscovei.” (Foto: Inquam Photos/ Bogdan Buda)

„De obicei nu mă bag în politică, dar am vizionat astăzi un videoclip pe TikTok. Dragii mei colegi, ce înseamnă asta? De ce faceți asta, de ce?!”, a spus artista, originară din Republica Moldova în începutul videoclipului de pe TikTok.

„Am o prognoză destul de tristă pentru Armenia, pentru că în momentul de față consider că am pierdut, deocamdată, bătălia pentru viitorul luminos al Armeniei. Și am speranță și mă bucură faptul că Moldova mie mi se pare că va reuși să se rupă (n.r. de influența Rusiei)”, spune Narine Abgarian. Foto: Anna Danilova