Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Îngerii păzitori stopează violarea țăranului român

"Totuși, e o sală de cinema. Filmul a fost programat să ruleze aici".

"Păi, da, pentru că directorul MȚR este mason și jidan, de-aia!".

Domnul care a emanat această explicație arată ca un bodiguard de supermarket sărit de 40 și vorbește ca un adept din anii `20 al lui Corneliu Zelinski. Numitul Codreanu (asta înseamnă Zelinski în polonă) s-a baricadat în Facultatea de Drept din Iași pentru a împiedica desfășurarea cursurilor, în urma eliminării slujbelor religioase de către rectorat.

Veghetorul nostru fără uniformă a ocupat și el, împreună cu un detașament de asalt dotat cu icoane și pancarte, sala de cinema a Muzeului Țăranului Român. Scopul? Împiedicarea proiecției filmului 120 de bătăi pe minut, deținător al Grand Prix și premiul FIPRESCI la Cannes 2017, deoarece "e cu homosexuali".

Au reușit. N-a fost vorba de o manifestare alternativă: bodiguarzii ortodoxiei puteau să-și intoneze cântecele religioase și să agite icoanele în fața cinematografului, îmbiindu-i pe spectatorii care intrau la film să rămână și să cânte cu ei, căci înăuntru îi așteaptă Sodoma. Oamenii ar fi putut să aleagă. Dar nu, sturmabteilung a ținut să le interzică în forță spectatorilor să vadă filmul pentru care plătiseră. Și au făcut asta cu înjurături, obscenități ("S-a stins lumina, care mi-ai pus mâna pe fund?"), amenințări ("Auzi, doamnă, noi suntem tineri, noi suntem viitorul, matale ți-ai trăit traiul...", "Aveți prea mulți dinți în gură, domnu?"), cugetări: "Țăranul român nu e homosexual. N-au ce să caute filme cu homosexuali plătite de Soros, de masoni și de ambasade în Muzeul Țăranului care e sediul spiritualității românești. Să le dea în altă parte, la Mol". Vorbeau ca și cum MȚR ar fi acolo de pe vremea lui Cuza, cel puțin. Dacă eram de față, le spuneam că, până în 1989, clădirea a fost Muzeul de Istorie a PCR...

Și aș fi putut să fiu. Merg relativ des la cinema la MȚR, tocmai pentru că nu oferă blockbustere, ci creații ale unor cinematografii europene și de pe alte continente, nedestinate largului consum de popcorn. Anul trecut, de pildă, am văzut aici realizări memorabile ale cinemaului maghiar (On Body and Soul, Ildikó Enyedi) și iranian (The Salesman, Asghar Farhadi). O să văd și 120 battements par minute, dar nu la Mol, vreau să-l văd la MȚR, în liniște, asigurată, la nevoie, de polițiștii dnei Carmen Dan.

Iar apropo de țăranul nehomosexual, vine acum un film, God`s Own Country, produs probabil tot de studiourile iudeo-masonice Soros, unde este vorba de doi oieri care se iubesc. Unul dintre ei este interpretat de tânărul actor român Alec Secăreanu. Îi aștept pe căpitanii ăștia de plai să se ducă să zbiere balada Miorița în timpul proiecției.

Ce nu mă mai face să râd, însă, e gândul că "ideologeala" acestui grup de hominizi carpato-danubieni constituie chiar doctrina celor care guvernează acum România având în spate niște milioane de votanți... 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult