Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Institutul Matei Balș nu mai poate face internări, din cauza numărului mare de cazuri de covid. „Trebuie tras un semnal de alarmă”

Foto: Inquam Photos

Institutul Matei Balș nu mai poate face internări, după ce locurile din spital s-au ocupat, din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu coronavirus. 

“În momentul ăsta nu sunt locuri libere și este clar că cifrele din ultimele zile se văd în plan practic, la spitalele de boli infecțioase. Sigur că vom face și externări și lucrurile vor merge în continuare. Trebuie tras un semnal de alarmă. Dacă situația va merge în sensul creșterii acestui număr de îmbolnăviri, să se depășească de capacitatea de internare, și în secțiile normale și la ATI”, a declarat medicul Adrian Marinescu pentru Europa FM

Numărul de infectări a crescut, după relaxarea măsurilor de prevenire a infectării și, în acest context, respectarea regulilor de igienă și a distanțării fizice este mai importantă decât oricând.

„Știu că s-a tot repetat lucrul ăsta și s-a spus că contează mult ce face fiecare dintre noi. Acele reguli de care am tot auzit trebuie să intre în practică. Avem și varianta de a evolua bine”, a declarat Adrian Marinescu.

Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș"

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iar,Firea cea atotstiutoare a adevarului deformat,a iesit in gura mare ca nu mai sunt bolnavi covid ,spitalul fiind gol golut.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Astazi inca 320 de cazuri. Suntem pe drumul cel bun. Daca exista, numai D-zeu mai poate sa ne ajute, ca noi singuri nu avem nici o sansa...Este mai rau acum decat in starea de urgenta.
    • Like 1
  • Sif Sif Sif Sif check icon
    "Doamne ocroteste-i pe romani"..... Ca ei saracii....n-au atata minte. Slobozia la mall-uri, la biserici, buluc la toate. Colac peste pupaza, alde ALDE si altii care neaga existenta pandemiei.... Doamne....Mare e gradina ta. SI multa prostie e in Romania. Si pentru asta platim toti. PS. Ponta, Tariceanu,etc au alzaimer cumva...?
    • Like 2
  • Parerist check icon
    N-are nicio treaba respectarea regulilor.
    Problema vine de la 5G! Oculta mondiala a inventat pandemia ca sa acopere efectele experimentelor cu 5G. Si cu chemtrails!
    #suntematacatipsihotronic!
    • Like 3
  • Nume check icon
    Am vrut relaxare si am primit-o. Dupa cum arata cifrele in ultimele doua zile se pare ca am intrat deja in valul doi...oare ce o sa fie in Oct-Nov?!
    • Like 1
  • Parerist check icon
    Cum asa, nu*era parca o simpla gripa? #rusinebilgheitz!
    • Like 2
  • Valentin check icon
    Nu era vorba de izolarea asimptomaticilor la domiciliu?
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult