Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Între business și responsabilitate socială. Cum pot brandurile și agențiile să influențeze calitatea conținutului difuzat de televiziuni și site-uri

„Ieșirea clienților de pe un post care derapează funcționează după «esența dresajului»”, a spus, într-o dezbatere organizată de Frontline Club Bucharest, Șerban Alexandrescu de la Headvertising: „Ai ros draperia, nu îți dau mâncare, nu ai mâncat-o, primești mâncare", scrie paginademedia.ro.

Dezbaterea moderată de editorul Paginademedia.ro, Petrișor Obae, a avut ca temă principală modul în care clienții și agențiile de publicitate pot alege unde să difuzeze publicitatea și cum pot fi sancționate derapajele grave. Au participat la discuție Șerban Alexandrescu (Headvertising), Robert Tiderle (Papaya Advertising), Eliza Rogalski (Rogalski Damaschin), Cosmin Pojoranu (Funky Citizens), Felix Tătaru (GMP PR) și Orlando Nicoară (1616.ro).

„Cred că e abia începutul a ceva. Și eu cred că, după ce norii de furtună de vor mai risipi, mulţi dintre cei care au plecat de pe posturi se vor întoarce. Dar, din nou cred că la orice alt megaderapaj se va reîntâmpla ce s-a întâmplat şi vom intra într-un fel de normal - vin, plec, vin, plec, care este foarte mișto, pentru că mi se pare că asta este exact esenţa dresajului: ai ros draperia, nu-ți mai dau mâncare, n-ai mâncat draperia, îți dau mâncare. Asta mi se pare corect: începem să ne folosim de maneta «bani» , pe care, până acum, am lăsat-o neatinsă”, e de părere Șerban Alexandrescu.

Întrebat dacă funcționează „nuiaua" în această industrie, Robert Tiderle spune că la americani a funcționat, cu ceaiul: „Puteau să nu mai bea ceai, dar au preferat să arunce ceaiul în mare. De-aia a izbucnit un război de independență și s-a născut o națiune”. În opinia lui, suntem în faza în care nu mai putem fi de acord cu „hai că merge şi aşa”. 

„Câtă vreme unii oameni se ridică de pe canapea, se duc acolo, stau în frig, iar alții stau pe margine și zic «hai că nu sunt ăia așa de răi, stai să mai așteptăm» .... așa se pierd războaie”, crede Robert Tiderle.

Pe de altă parte, Eliza Rogalski a subliniat că nu crede că televiziunile în general se finanţează numai din publicitate, ci și din alte surse - banii acționarilor, împrumuturi.

„Cred că din punct de vedere economic s-ar putea să se fi simțit și ei amenințați, de aceea au reacționat așa cum au reacționat. Dar nu cred că pe termen lung aceasta este soluția. Cred că trebuie cu toţii să pledăm pentru ca instituţiile pe care acest stat le are - bune, proaste, defecte, defuncte unele - să îşi facă treaba”, a punctat Eliza Rogalski.

Cosmin Pojoranu este de părere că brandurile trebuie să își pună problema ce impact social au. „Nu pot să închidă o jumătate de ochi să se prefacă cum că nu există. Dacă există un număr semnificativ de oameni care îți cer să faci ceva, tu măcar trebuie să ai o reacție. Eu cred că reacția a fost destul de ok. Cred că o să revină, s-a făcut cam ca la noi, nu s-a asumat public”, a subliniat Cosmin Pojoranu. Felix Tătaru e de părere că „pentru o extremă, soluţia nu îi este cealaltă extremă”, referindu-se la decizia unor companii de a-și retrage publicitatea de pe posturile care au avut derapaje. „Presiunea pe client, cu publicarea celor care au reclame, nu este în regulă. Brandurile se duc după audiență. E o greșeală să desconsiderăm publicul unor posturi ca Antena 3 sau România TV", crede Orlando Nicoară.

Întreaga dezbatere, cu argumentele participanților și întrebările din partea publicului, în fișierul video de mai jos, pe paginademedia.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • N-am putut viziona până la capăt dezbaterea pentru că mi se pare o prostie. Chiar m-a revoltat. Cum adică? Vine negustorul de absorbante şi stabileşte ce este sau ce nu este etic în televiziune? Fiecare negustor de absorbante îşi face un CNA? Vine un negustor de şuncă sau parizer şi impune tipul de ştiri sau dezbateri pe care are voie să le practice un ziarist? Începem să-i regretăm pe comunişti, ăia aveau o cenzură profesionistă... Ticăloasă ... dar calificată. După 27 de ani de la Revoluţie, repede a mai trecut timpul, facem saltul de la Suzana Gâdea la Matache Măcelarul?

    Dar să presupunem că facem acest salt (fără paraşută). Cum se întâmplă lucrurile? O să vină negustorul Matache şi o să spună: dacă vreţi să mai vadă lumea parizer la televiziunea voastră, atunci trebuie să fiţi presă quality... Nu mai criticaţi DNA-ul, nu mai vorbiţi despre casele domnului Preşedinte, uitaţi de Rarinca, nu mai vorbiţi despre condamnările României de la CEDO, lăudaţi-o pe doamna judecător Camelia Bogdan, criticaţi CCR-ul atunci când vă spun eu, o să trimit un băiat de la prăvălie când consider că este cazul, nimic despre câmpul tactic şi mai uşor cu Seychelles. Fiţi profesionişti, ce dracu'! Şi, ca bonus, o să vă trimită moşu' un parizer bun, doar pentru voi... dela fără E-uri, să mănânce şi gura voastră ceva bun. Ar mai fi ceva, dar este o simplă rugăminte... O puteţi înlocui pe Dana Grecu cu Cruduţa? Că-i place moşului...

    Aşa ar fi mai bine?

    Eu nu cred că se va întâmpla aşa. Dar dacă prin absurd s-ar întâmpla ca nişte negustori să facă presiuni pentru schimbarea din temelii a unor televiziuni, eu mi-aş dori ca acele posturi să refuze şi să-şi anunţe telespectatorii. Eu, de exemplu, n-aş mai cumpăra produsele acelor negustori şi ca mine poate că sunt nişte milioane de telespectatori. Hai să vedem cine ... rezistă mai mult? Este posibil ca televizunea respectivă să intre în insolvenţă fără publicitatea, dar poate funcţiona aşa ani de zile. Avem atâtea exemple pe piaţă... Însă negustorul cât rezistă? Eu îi dau 6 luni.

    Părerea mea este că nu trebuie să ne jucăm cu aşa ceva.
    Stimabilior, televizoarele moderne au telecomandă. Dacă nu vă place un anumit post tv, se mai întâmplă, duceţi-vă unde vreţi voi. Nu vă obligă nimeni să vă uitaţi la A3 sau RTV. Nu vă place, nu vă uitaţi. E simplu.

    PS În 1970, într-o şedinţă a Secretariatului P.C.R, Ceauşescu a afirmat că ,,omul care nu scrie pentru întregul său popor nu este poet”... Şi fără poezie...e pustiu.
    Eu cred că domnul Felix Tătaru şi compania l-au plagiat.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult