Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ion Iliescu, pe blog, despre Regele Mihai: „Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției”

Regele Mihai si Ion Iliescu

(Foto: https://ioniliescu.wordpress.com)

„Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene”, scrie marți pe blogul său fostul președinte Ion Iliescu. Mesajul său este însoțit de o fotografie cu el și fostul suveran.   

Ion Iliescu adaugă că „prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”.

Mesajul lui Ion Iliescu, pe blog, la moartea Regelui Mihai:

„Am aflat cu tristețe vestea încetării din viață a fostului suveran al României, Mihai I. Viața sa, într-un secol agitat, plin de violențe și de schimbări dramatice, nu a fost nici simplă, nici ușoară. Și-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul țării, în condiții dintre cele mai dificile.

A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului. Revenit în țară, după schimbările din decembrie 1989, a trecut peste dezamăgiri și momente dificile și a devenit avocatul României în efortul ei de integrare europeană și euroatlantică. A fost un exemplu de responsabilitate politică și civică.

În august 2004, în cadrul manifestărilor dedicate evenimentelor dramatice de la 23 august 1944, la care a participat şi Regele Mihai, spuneam: „Dacă vom judeca fără patimă şi cu obiectivitate faptele istorice, dacă nu vom mai folosi istoria ca instrument al luptei politice, vom putea cădea de acord asupra adevăratei semnificaţii a evenimentului de la 23 august 1944: aceea de act de salvare naţională. Decizia curajoasă de la 23 august 1944, de arestare a mareşalului Antonescu şi de întoarcere a armelor împotriva Axei, alături de Naţiunile Unite, s-a impus ca urmare a agravării situaţiei de pe front, fiind singura decizie posibilă, în condiţiile date, pentru a asigura supravieţuirea Armatei Române şi continuitatea statului român.”

Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene.

Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!”

Amintim că după Revoluție Regele Mihai a vrut să vină în țară, însă autoritățile de atunci au respins categoric ideea. Pe 25 decembrie 1990, în timpul regimului Iliescu, fostul suveran a primit o viză de 24 de ore pentru a se putea duce la Curtea de Argeș și a se reculege la mormintele înaintașilor săi. A fost însă întors din drum pe autostrada București-Pitești, escortat sub pază la aeroport și obligat să părăsească țara.

În octombrie 1994 Regele Mihai I și Regina Ana au aterizat pe aeroportul Otopeni, dar autoritățile nu le-au permis nici atunci să intre pe teritoriul țării, obligându-i să se întoarcă.

Cele două momente, în imagini prezentate de TVR :

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adrian S check icon
    Domul Iliescu a fost cel mai inversunat dusman al Regelui Mihai si al ideii de regalitate, astfel ca imi pare o imensa marsavie ca domnia sa sa isi exprime oarece sentimente acum..
    Cred ca multi dintre noi vom face la fel cand va venii indubitabil si randul domnului fost presedinte Iliescu sa treaca la cele sfinte ( sau la ce o gasi dumnealui "dupa"..)
    • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult