„Ar fi cea mai mare greșeală ca, după un efort atât de consistent de ajustare, să facem pași înapoi”. Avertismentul economistului Ionuț Dumitru despre pericolul retrogradării la junk

Foto: Inquam Photos / George Călin

România nu are, în acest moment, motive economice să fie retrogradată în categoria „junk”, consideră economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan. Invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, acesta a explicat că pericolul major vine din instabilitatea politică și din eventualele derapaje fiscale. „Greul a trecut”, spune Dumitru, avertizând însă că o renunțare la consolidarea bugetară ar putea costa România inclusiv ratingul de țară.

„Părerea mea este că nu (nu vom fi retrogradați la „junk” - n.n.) dacă nu vom face o greșeală majoră de politici economice de genul - vine un nou guvern care dă din nou drumul cheltuielilor - și am văzut că au mai apărut recent și reduceri de taxe în dezbaterea publică. Ar fi cea mai mare greșeală ca, după un efort atât de consistent de ajustare, să facem pași înapoi. Lucrul acesta ne-ar costa enorm, inclusiv ratingul de țară. E nevoie să menținem direcția și să ținem controlul pe cheltuieli. Ce înseamnă să ținem controlul pe cheltuieli? Nu înseamnă să tai cheltuielile, că nu e posibil lucrul ăsta. Să ții controlul înseamnă să indexezi cheltuielile, inclusiv salariile, spre exemplu, cu o rată mai mică decât crește PIB-ul nominal. Adică, în termeni de procent din PIB, cheltuielile să continue să scadă.

Dacă vă uitați, spre exemplu, pe execuția bugetară pe primele 5 luni ale anului, cheltuielile în ansamblu sunt grosso modo cam la același nivel de anul trecut. Cheltuielile cu salariile sunt minus 4% în termeni nominali, față de anul trecut, dacă nu mă înșel, iar cheltuielile cu asistența socială minus zero și ceva, adică stagnează, în esență. Adică în termeni nominali ele stagnează, în termen de procent din PIB ele scad. Asta e direcția pe care va trebui să o menținem. Anul viitor, spre exemplu, legea salarizării permite o creștere a facturii de salarii, dar ea trebuie să fie modestă de 3, 4, 5% la un PIB nominal care crește cu un 7-8%, ar trebui să ai o reducere a facturii de salarii și în anii următori”, a declarat Ionuț Dumitru.

Agențiile de rating care analizează în aceste săptămâni situația României se uită mai puțin la cifrele de moment și mai mult la capacitatea țării de a-și menține direcția pe termen lung, a continuat economistul.

Acesta a explicat de ce păstrarea calificativului „investment grade” este esențială pentru România, în condițiile în care statul continuă să se împrumute masiv pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța datoria publică.

„România are o nevoie foarte mare de finanțare. Dacă ne uităm anul acesta, România trebuie să emită lună de lună, pe medie, peste 20 de miliarde de lei datorie ca să finanțeze deficitul bugetar și să rostogolească datoria publică. Adică să reușească să refinanțeze datoria publică și să acopere necesarul suplimentar de finanțare.

Deci chiar cu un deficit bugetar în scădere și în scădere vizibilă față de anii anteriori, România are un necesar de finanțare foarte mare. Ca să poți să acoperi acest necesar de finanțare, ai nevoie de acest investment grade. Pentru că altfel îți va fi foarte greu și te vei putea finanța la costuri semnificativ mai mari”, a explicat Ionuț Dumitru.

Potrivit acestuia, trecerea în categoria „non-investment grade”, cunoscută și sub denumirea de „junk”, ar avea consecințe imediate asupra accesului la finanțare.

„Odată ce ai ieșit din această categorie, adică separația aceasta investment grade - non investment grade sau junk este foarte importantă în piețele financiare, pentru că dispari pur și simplu de pe radarul foarte multor investitori care au ca politică investițională să cumpere doar instrumente care sunt investment grade”, a detaliat economistul.

Dumitru a subliniat că România se află în categoria „investment grade” de peste două decenii, însă nu a reușit niciodată să obțină un calificativ superior. Mai mult, spune el, agențiile de rating au fost reticente chiar și în perioadele în care indicatorii macroeconomici arătau mult mai bine decât în prezent.

„Dacă te uitai la momentul 2015, aveam deficit bugetar de 0,5% din PIB, aveam inflație mică, aveam datorie publică relativ mică, aveam deficit de cont curent foarte mic și ai fi spus că e mai mult decât meritată o îmbunătățire a ratingului. Ei nu au făcut lucrul ăsta pentru că nu au avut încredere. Nu au avut încredere că putem ține direcția”, a spus economistul.

În opinia sa, evenimentele care au urmat le-au dat dreptate agențiilor de rating. După 2015, România a intrat pe o traiectorie de creștere accelerată a deficitului bugetar, ajungând în 2024 la un nivel de peste 9% din PIB.

Totuși, Ionuț Dumitru consideră că situația actuală este diferită. Ajustarea fiscală începută în ultimii ani a produs deja rezultate, iar riscul unei retrogradări nu este susținut de datele economice.

„Dacă te uiți astăzi, suntem într-un context de deficit bugetar semnificativ mai mic. Au fost luate niște măsuri foarte semnificative anul trecut, cu costuri economice și sociale destul de mari, dar au fost implementate”.

Economistul estimează că mai mult de jumătate din efortul necesar pentru readucerea deficitului în limite sustenabile a fost deja făcut. Acesta a explicat că România a pornit de la un deficit apropiat de 10% din PIB și a coborât spre 6%, urmând ca în anii viitori să continue consolidarea fiscală până la atingerea țintei de 3% din PIB.

„Cred că am face o mare greșeală dacă am face pași înapoi în materie de consolidare fiscală. Adică greul a trecut. când faci într-un an mai bine de jumătate din ajustarea necesară pe care trebuie să o faci în șapte ani, pentru că acesta a fost deal-ul cu Comisia Europeană, să facem o ajustare în șapte ani. Într-un an jumătate ai făcut ceea ce numim front-loading, adică ai făcut la început mai mult decât va trebui să faci în anii anteriori, adică ai trecut de momentul critic, care era esențial. Ca să livrezi ajustarea în anii următori, nu va trebui decât să livrezi - dacă ne uităm ținta pe anul viitor e 5,7. Adică de la 6,2 trebuie să reduci la anul la 5,7. Sigur că e un efort suplimentar pe care trebuie să îl depui. Dar nu mai e ca și cum ai venit de la 10 să-l duci la 6.”

Principalul risc identificat de economist nu este unul economic, ci politic. El spune că instabilitatea politică aduce niște riscuri la adresa acestui proces de consolidare fiscală, amintind că agențiile de rating erau deja preocupate de ce se va întâmpla după 2027 și de impactul viitorului ciclu electoral asupra disciplinei bugetare.

„În cel mai rău caz (ratingul - n.n.) ar trebui să rămână la fel. Sau să revină la perspectiva stabilă”, a afirmat el.

Dumitru avertizează însă că orice relaxare fiscală prematură ar putea anula eforturile făcute până acum.

Acesta a mai arătat că menținerea controlului asupra cheltuielilor publice nu înseamnă tăieri brute, ci creșteri mai lente decât ritmul de avans al economiei, astfel încât ponderea acestora în PIB să continue să scadă în anii următori.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită în fiecare sâmbătă și duminică începând de la ora 14:00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp