Cine ne va plăti pensiile peste 20-30 de ani? Răspunsul consilierului onorific al premierului, economistul Ionuț Dumitru

Cine ne va plăti pensiile peste 20-30 de ani? Cât de aproape este România de statutul de „junk”? Suntem sau nu în pericol să repetăm scenariul Greciei? În emisiunea „În fața ta” de la Digi24, economistul Ionuț Dumitru a vorbit despre costurile reducerii deficitului, riscurile economice, agricultura românească, investițiile străine și profilul unui premier competent. El a susținut că măsurile dure ale Guvernului erau inevitabile, a respins discursul izolaționist și a avertizat că o retrogradare a României la categoria „junk” ar afecta direct creditele, inflația și nivelul de trai al tuturor românilor.

Întrebarea numărul 1. Cine ne va plăti nouă pensiile?

Copiii şi nepoţii noştri. Copiii şi nepoţii noştri, din ceea ce economia va crea la momentul respectiv.

Dacă vor mai fi pe aici...

Să sperăm că vor avea motive să rămână.

Întrebarea numărul 2. Eşecul economic al guvernului Bolojan este că...?

Greu de spus. Când ai de făcut ajustări atât de mari, nu e uşor şi nu există soluţii miraculoase. Adică când eşti în postura în care ai un incendiu foarte mare şi trebuie să-l stingi, trebuie să te concentrezi pe stingerea incendiului. Sigur că mai poţi face nişte pagube colaterale. Faptul că ai avut nişte costuri sociale mari şi au fost. Ele sunt asumate pentru că ele sunt inevitabile. Să nu-şi imagineze cineva că reduci deficitul de la 9-10% din PIB la 6% fără costuri. Nu se poate lucrul ăsta. Este imposibil.

Întrebarea numărul 3. Aveţi o companie. La interviul de angajare se prezintă Marcel Ciolacu. Ce job i-aţi da?

Nu ştiu ce job i-aș da. M-aş uita la ce calificări are, indiferent de cum îl cheamă, şi ce ştie să facă. În primul rând, ce educaţie are şi, în al doilea rând, unde a mai lucrat. Asta ar fi abordarea mea.

La guvern a lucrat, domnule Dumitru. A lucrat la guvern.

Da. Am alte principii de angajare decât cele legate de activităţi guvernamentale. Nu te recomandă faptul că ai fost sau n-ai fost în funcţii publice, ci important este ce ai făcut acolo, ce educaţie ai, ce cunoştinţe ai, cât de profesionist eşti în domeniul pe care îl ai, ce meserie ai până la urmă. Cred că e important să ai o meserie şi să ştii să o faci bine.

Întrebarea numărul patru. Căruia dintre ultimii premieri i-aţi lăsa cheia de la apartament pe mână.

Ilie Bolojan.

Întrebarea numărul cinci. Ca agricultor, că sunteţi agricultor. (Sunt şi agricultor, da.) Cum vă ating mesajele lui Călin Georgescu de pe la târguri?

În niciun fel. Mi se pare un spectacol dezolant pe care îl creează. Mi se pare că vinde doar nişte iluzii cu tot felul de sloganuri care nu sunt ancorate deloc în realitate.

Deci nu ştie agricultură?

Nu ştiu dacă ştie sau nu ştie agricultură, dar nu poţi să dai mesaje în genul să trăim prin ceea ce producem noi. Ne întoarcem la izolaţionism. Nu există aşa ceva.

Întrebarea numărul şase. Ce nu ştiu orăşenii despre „mâncarea sănătoasă de la țărani”?

Ce nu ştiu? E bună întrebarea. Nu ştiu dacă putem spune că mâncarea este sănătoasă în general de la țărani, pentru că trebuie văzut ce tratamente s-au făcut acolo, în ce doze, că s-ar putea să ai surprize neplăcute de multe ori. Adică nu ştiu cât de bine ştiu mulţi dintre țărani să aplice acele tratamente şi ce reziduuri de pesticide sunt în diverse produse. Sigur că mulţi dintre ei probabil produc bio sau produc cu tratamente puţine, dar cred că ar trebui să avem o trasabilitate mai bună şi un control mai bun pe zona aceasta, adică să ne asigurăm că totuși mâncarea este cu adevărat sănătoasă.

La dumneavoastră acolo există două tipuri de producţie? Una pentru consumul propriu şi una pentru vânzare?

Nu, avem aceeaşi producţie pe care o comercializăm, cereale şi ele sunt...

Nu la dumneavoastră la fermă. În zonă, în general.

Probabil că sunt şi mulţi care încalcă regulile şi tocmai de aceea instituţiile statului trebuie să-şi facă treaba. Sigur nu trebuie să punem o etichetă că toţi fac prostii, că nu se întâmplă lucrul ăsta şi marea majoritate sunt de bună credinţă şi aplică tratamentele aşa cum ar trebui aplicate şi cu responsabilitate, dar cred că ar trebui să avem un control mai bun pe zona aceasta, să ne asigurăm totuşi că mâncarea este cu adevărat sănătoasă.

Întrebarea numărul șapte. E bine sau e rău că străinii cumpără pământ în România?

Cred că, până la urmă, atâta timp cât oricine are dreptul să cumpere după aderarea la Uniunea Europeană, important este ca agricultura, că e vorba de străini sau de români, să progreseze în sensul în care eficienţa să crească, să creştem producţiile, să creştem eficienţa, pentru că, de fapt, aici încă mai avem rezerve foarte mari. Adică la noi producţiile pe hectar, spre exemplu, sunt mult cu mediile europene. Adică noi, în teorie, putem hrăni 100 de milioane, dar nu ne hrănim nici pe noi, 19 milioane, cât mai suntem.

Adică ar trebui să avem un salt valoric pe lanţul valoric, să şi procesăm producţia şi, sincer, pe mine, ca cetăţean, nu mă interesează neapărat că procesarea o face un român, un străin. Până la urmă, e o companie românească care are angajaţi din România, care plăteşte salarii, creează locuri de muncă. Până la urmă, nu cred că trebuie să facem distincţie între capital străin, capital românesc. Cred că e o falsă problemă.

Întrebarea numărul 8. Și ce mă interesează pe mine dacă ajungem la junk?

Cred că ar trebui să ne intereseze pe toţi, pentru că reducerea ratingului la categoria nerecomandată investiţiilor aduce costuri pentru fiecare dintre noi. Costurile de finanţare vor creşte pentru toată economia. Adică putem avea o depreciere de curs care înseamnă inflaţie mai mare, putem avea o creştere de costuri de finanţare care înseamnă inclusiv costuri de finanţare mai mari la creditele pe care le luăm de la bănci, de la IFN-uri, de la orice entitate care ne finanţează în general. Adică costurile de finanţare ale economiei în ansamblu ar creşte.

Întrebarea numărul 9. Suntem sau nu suntem în „scenariul Grecia”?

Cred că nu suntem şi putem evita lucrul acesta. Adică ne-am încadrat pe o traiectorie bună, am luat deciziile corecte anul trecut, anul acesta s-au luat nişte măsuri dure, dar corecte şi necesare. Sigur că poţi discuta ex post,06:12 poate erau mai bine optimizate. Oricând există loc de mai bine şi de un mix mai bun, dar măsurile au fost corecte şi îşi fac efectele.

Dacă ne uităm pe execuţia bugetară, execuţia bugetară arată un deficit bugetar aproape la jumătate la primele 5 luni faţă de primele 5 luni ale anului anterior, care creează premisele să atingem ţinta de anul acesta. Suntem pe direcţia corectă, trebuie să ţinem această direcţie şi în anii următori.

Întrebarea numărul 10. Pe cine ați pune premier fără nicio rezervă?

Cred că sunt mai mulţi care ar putea fi şi cred că....

Dați-mi un nume.

Nu știu dacă pot să vă dau un nume. Eu am colaborat cu domnul Bolojan, i-am fost consilier onorific şi sunt în continuare consilier onorific la dânsul, dar cred că sunt mulţi oameni, inclusiv în mediul de business, care s-ar putea califica oricând să ocupe această poziţie de prim-ministru.

Nu asta e important. Important este să ai susţinerea politică, pentru că orice om, cât ar fi el de competent pe poziţia respectivă, are nevoie de sprijin politic, are nevoie de sprijinul Parlamentului. Or lucrul acesta vedem că e pus la îndoială în momentul de faţă - e un parlament foarte fragmentat, cu trei blocuri de mărime aproape egală, care nu se înţeleg între ele.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp