Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Jaful de la Muzeul Drents, noi detalii: Volkswagen Golf furat, incendiat și abandonat sub un pod, suspecții încă sunt căutați

muzeul Drents

Fotografie aeriană, Drents Museum Assen. Pentru a pătrunde în muzeu, hoții au folosit exploziv și au distrus astfel singurul zid exterior al muzeului. Locul exploziei este căptușit cu scânduri. 26 ianuarie 2025 //foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

Un Volkswagen Golf gri închis, furat, găsit incendiat sub un pod de pe drumul N33, lângă localitatea Rolde, lângă Assen, ar fi fost folosit de persoanele implicate în spectaculosul jaf de la Muzeul Drents, care a avut loc sâmbătă dimineață, notează De Telegraaf, care citează surse din poliția olandeză.

Anchetatorii cred că mașina a fost furată cu câteva zile înainte de jaf, împreună cu plăcuțe de înmatriculare, iar poliția caută imagini și informații din zona locurilor unde au avut loc aceste furturi. 

De Telegraaf scrie că mașina a fost văzută în Groningen pe 23 ianuarie, în jurul orei 04:20, potrivit unor imagini de la o cameră video din oraș. Apoi automobilul nu a mai fost văzut până aproape 48 de ore mai târziu, în apropierea Muzeului Drents, la scurt timp după spargerea din 25 ianuarie, în jurul orei 03:45. Locul unde s-a aflat mașina în acest timp este necunoscut, iar stabilirea locului unde s-a aflat mașina de joi, 23 ianuarie, în jurul orei 04:20, până sâmbătă, 25 ianuarie, în jurul orei 03:50 este foarte importantă pentru poliție, menționează aceeași publicație.

citiți și:

Ziariștii olandezi publică și o hartă a locurilor unde a fost văzut automobilul folosit de hoții implicați în furtul muzeul Drents. Harta are la bază informațiile furnizate de poliția olandeză. De asemenea, în imagine apare și mașina care ar fi fost folosită de hoți.

 Harta locurilor unde a fost văzut automobilul folosit de hoții implicați în furtul muzeul Drents/ sursa De Telegraaf, pe baza datelor de la Poliția olandeză

Publicația De Telegraaf a scris că există suficiente indicii cu ajutorul cărora echipa formată din 35 de polițiști îi poate urmări pe cei trei fugari, precum și pe o altă persoană bănuită că ar putea fi implicată de asemenea în jaf. Analiza imaginilor de pe camerele de supraveghere din muzeu și cercetările suplimentare le-au oferit detectivilor „informații interesante”, adaugă publicația olandeză. Poliția presupune că făptașii au fugit spre Germania. 

În urma jafului de la muzeul Drents din Olanda au fost furate unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României: coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur, piese care aparțineau Muzeului Național de Istorie din București. Pentru a pătrunde în muzeu, hoții au folosit exploziv și au distrus astfel singurul zid exterior al muzeului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lucian Pahontu reactie / sursa foto: Inquam Photos

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Citește mai mult

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult