Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Jaful de la Muzeul Drents, noi detalii: Volkswagen Golf furat, incendiat și abandonat sub un pod, suspecții încă sunt căutați

muzeul Drents

Fotografie aeriană, Drents Museum Assen. Pentru a pătrunde în muzeu, hoții au folosit exploziv și au distrus astfel singurul zid exterior al muzeului. Locul exploziei este căptușit cu scânduri. 26 ianuarie 2025 //foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

Un Volkswagen Golf gri închis, furat, găsit incendiat sub un pod de pe drumul N33, lângă localitatea Rolde, lângă Assen, ar fi fost folosit de persoanele implicate în spectaculosul jaf de la Muzeul Drents, care a avut loc sâmbătă dimineață, notează De Telegraaf, care citează surse din poliția olandeză.

Anchetatorii cred că mașina a fost furată cu câteva zile înainte de jaf, împreună cu plăcuțe de înmatriculare, iar poliția caută imagini și informații din zona locurilor unde au avut loc aceste furturi. 

De Telegraaf scrie că mașina a fost văzută în Groningen pe 23 ianuarie, în jurul orei 04:20, potrivit unor imagini de la o cameră video din oraș. Apoi automobilul nu a mai fost văzut până aproape 48 de ore mai târziu, în apropierea Muzeului Drents, la scurt timp după spargerea din 25 ianuarie, în jurul orei 03:45. Locul unde s-a aflat mașina în acest timp este necunoscut, iar stabilirea locului unde s-a aflat mașina de joi, 23 ianuarie, în jurul orei 04:20, până sâmbătă, 25 ianuarie, în jurul orei 03:50 este foarte importantă pentru poliție, menționează aceeași publicație.

citiți și:

Ziariștii olandezi publică și o hartă a locurilor unde a fost văzut automobilul folosit de hoții implicați în furtul muzeul Drents. Harta are la bază informațiile furnizate de poliția olandeză. De asemenea, în imagine apare și mașina care ar fi fost folosită de hoți.

 Harta locurilor unde a fost văzut automobilul folosit de hoții implicați în furtul muzeul Drents/ sursa De Telegraaf, pe baza datelor de la Poliția olandeză

Publicația De Telegraaf a scris că există suficiente indicii cu ajutorul cărora echipa formată din 35 de polițiști îi poate urmări pe cei trei fugari, precum și pe o altă persoană bănuită că ar putea fi implicată de asemenea în jaf. Analiza imaginilor de pe camerele de supraveghere din muzeu și cercetările suplimentare le-au oferit detectivilor „informații interesante”, adaugă publicația olandeză. Poliția presupune că făptașii au fugit spre Germania. 

În urma jafului de la muzeul Drents din Olanda au fost furate unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României: coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur, piese care aparțineau Muzeului Național de Istorie din București. Pentru a pătrunde în muzeu, hoții au folosit exploziv și au distrus astfel singurul zid exterior al muzeului. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult