Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Lecția Ciugud. Mai întâi, i-au învățat pe copii să recicleze. Apoi au urmat adulții. România sustenabilă

Recioclare Ciugud

Un copil care trăiește la sat în România aude, ca îndemn pentru a fi sârguincios la școală, următoarea frază: „Învață ca să ai o șansă să pleci din locul ăsta, altminteri ajungi la sapă!” În comuna Ciugud, din județul Alba, abordarea este însă alta: „Învață, copile, și rămâi în satul tău, unde poți să ai o viață mai frumoasă decât ai avea-o la oraș!”, spune Dan Lungu (foto), coordonatorul programului „Ciugud Smart Village” din cadrul primăriei.


În ultimii ani, Ciugudul a devenit un model de dezvoltare sustenabilă pentru întreaga țară, reușind nu doar să evite riscul de depopulare, ci să fie o atracție pentru oamenii în căutarea unei vieți mai bune. „Sustenabilitatea pleacă de la identificarea corectă a problemelor. În Ciugud, aproape că nu a există problemă în a cărei rezolvare să nu aibă și educația o pondere. Educația e pe prima poziție în tot ce înseamnă proiecția strategică a comunității noastre. Orice am face în comunitate, nu o putem dezvolta dacă nu investim în viitorii cetățeni. Copiii ăștia peste 10, 20, 30 de ani vor avea două posibilități: vor fi cetățeni activi implicați în dezvoltarea comunității sau vor fi cetățeni inactivi. Mai există și o a treia, care e cea mai dureroasă pentru satele din România: vor fi cetățenii care vor părăsi satul în favoarea orașului. Noi, prin modul în care încercăm să ne implicăm în educație și să schimbăm concepția asupra a tot ce înseamnă educație de la țară, vrem să îi facem să rămână”, arată Dan Lungu.

„Știți care e marea tragedie pentru zona rurală? Migrația populației de la sat la oraș”

Încă de dinainte de pandemie, la Ciugud funcționa o școală smart unde tehnologia nu era folosită doar ca parte a procesului de educație, ci și pentru a reduce costurile cu utilitățile și a oferi confort. 

Acolo, intensitatea luminii e ajustată, cu ajutorul unei aplicații, în funcție de intensitatea luminii naturale pentru a nu obosi ochii copiilor. Tablele sunt inteligente. Ușile de la clase au hublouri pentru mai multă transparență, spune oficialul. 

Școala din Ciugud a reprezentat un element central în planul de dezvoltare al comunei. 

„Știți care e marea tragedie pentru zona rurală? Migrația populației de la sat la oraș, pe principiul că nu se face carte. Noi ajunserăm la 104 copii, când am făcut școala din Ciugud, se preda simultan și atunci am decis să înființăm o singură școală. Învățământul simultan scade calitatea educație și, pe bună dreptate, unui părinte îi e greu să înțeleagă de ce copilul său face doar o jumătate de oră dintr-o oră. Apoi, am început să discutăm cu fiecare familie care își ducea copilul la școală în oraș, să le spunem că îl dezrădăcinează, după cum ne-au explicat și psihologii”, povestește Dan Lungu.

Au dat modelul mai departe: prima școală smart dintr-o comunitate vulnerabilă

În timpul construcției școlii, oficialii din Ciugud au vrut să afle de la Ministerul Educației dacă există un grup de lucru, din care să facă parte alte primării din mediul rural, pentru a face schimb de experiență pe tema educației digitale. 

Cum nu au găsit nimic de felul acesta, au creat ei un grup de mentorat, din care fac parte aproape 300 de autorități locale și au dat modelul școlii din Ciugud mai departe. 

„Oferim informații despre educație digitală și smartschool, le spunem celorlalte autorități este util, ce nu e util, ce a funcționat bine, ce nu. 

Va mai fi încă o școală smart în județul Sibiu la Hoghilag, prima școală smart dintr-o comunitate vulnerabilă din România, în satul Valchid, unde peste 80% dintre copii sunt de etnie romă. Am lucrat mult cu ei și au implementat aproape în întregime conceptul de școală inteligentă. Primarul s-a concentrat pe acea comunitate, pentru că este singura unde există o creștere de populație, prin natalitate. Trebuie să se gândească și la ei, pentru că, în 30-50 de ani, populația de acolo s-ar putea să aibă o pondere destul de mare în comuna respectivă, în contextul în care celelalte sate poate se depopulează. Și pe principiul ăsta, a început să investească mai mult în educație”, explică Dan Lungu.

Educație în sens invers, de la copii înspre adulți

Ce s-a întâmplat cu școala din Ciugud a avut impact asupra comunități. Iar un proiect de reciclare destinat elevilor i-a stimulat și pe părinții lor să facă mai mult pentru mediu. 

Anul trecut, în curtea școlii a fost amplasat Roboțelul Verzulică - o stație inteligentă de reciclare, Copiii care îl hrănesc cu ambalaje din plastic, sticlă sau aluminiu sunt răsplătiți în CIUGUbani, moneda virtuală a comunei, cu care pot finanța mici proiecte și activități educaționale sau extrașcolare. Proiectul, conceput inițial pentru a veni în întâmpinarea legii garanției, care este încă în Parlament, i-a entuziasmat pe cei mici.

„Nu ne-a venit să credem, copiii au reușit să colecteze 150.000 de ambalaje, în contextul în care suntem o școală care are doar 185 de copii. Un copil a adus 1.800 de ambalaje, media fiind 270-280 de ambalaje de copil în decurs de 4 luni. Ce ne-a plăcut foarte mult este că elevii au implicat și adulții în competiția asta. O să vedeți părinții că vin cu pet-uri pentru a-l hrăni pe Verzulică. 

Entuziasmul copiilor a declanșat în comunitate o emulație interesantă pe ceea ce înseamnă partea de mediu. Și am extins proiectul. Acum este în teste o a doua stație, pentru adulți. Am făcut un parteneriat cu cel mai mare magazin sătesc din Ciugud, care va oferi reduceri de prețuri la diferite produse în schimbul CIUGubanilor. Vrem să vedem dacă și adulții sunt la fel de receptivi și dacă merită să extindem inițiativa”, spune Dan Lungu. 

Mai mult, Verzulică are deja un frate în altă parte a țării, în comuna Filipeștii de Pădure, județul Prahova: pe Pădurel, care le oferă locuitorilor FILIbani în schimbul ambalajelor.

La Ciugud, există o sistem integrat de selectare a deșeurilor, iar de curând primăria a început un proiect în care cei care își doresc primesc instalații de compostare pentru deșeurile menajere, compostul fiind mai apoi folosit ca îngrășământ. În gospodăriile în care se practică acest sistem, volumul gunoiului colectat a scăzut cu 30% în prima lună, au remarcat autoritățile.

„Vrem ca școala din Ciugud să fie prima școală din România care folosește hârtie reciclată”

Coordonatorul proiectului „Ciugud. Smart Village” spune că a selectat cu atenție firma reciclatoare. „Știm sigur că plasticul este folosit pentru a produce alte sticle de plastic, sticla ajunge la o fabrică de sticlă, aluminiul este reciclat la rândul lui. Vrem ca școala din Ciugud să fie prima școală din România care folosește hârtie reciclată. În prima fază vom folosi acolo unde consumăm cel mai mult, adică șervețele de mâini, hârtia igienică, dar vrem să ajungem la caiete din hârtie reciclată. 

În paralel, copiii au și început să lucreze și ei ceva. Și-au adunat cea mai mare parte a maculaturii din semestrul 1, le-au pus la macerat și și-au făcut propriile coli de hârtie, cu ajutorul unor prese speciale”, povestește Dan Lungu. Și tot din hârtie reciclată au fost și mărțișoarele pe care copiii le-au creat de 1 Martie.

Oficialul crede că, atunci când autoritățile le oferă oamenilor condiții ca să facă alegeri mai prietenoase cu mediul, aceștia încep să le urmeze.

În 2018, Primăria din Ciugud a achiziționat o mașină electrică și a amplasat gratuite stații de încărcare alimentate cu panouri fotovoltaice. Astăzi, în comuna de 3.000 de locuitori există în jur de 10 automobile electrice. „Este un exemplu de cum pot funcționa lucrurile. Și alte primării din mediul rural au preluat ideea”, spune Dan Lungu.

Articolul face parte din seria „România sustenabilă”, realizată cu susținerea eMAG.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult