Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Cum pot fi cetățenii implicați în modelarea orașului în care locuiesc: „Avem nevoie cu toții de un loc lângă casă unde să ne plimbăm, să stăm cu copiii, să socializăm”. România Sustenabilă

Grațian Mihăilescu

Sustenabilitatea a devenit un concept de bază în politicile europene și un criteriu esențial în momentul în care UE decide ce proiecte să finanțeze. „Noua construcție europeană trebuie să fie sustenabilă. Orice proiect vei face și vei dori să atragi bani europeni, fie că ești administrație publică, societate civilă sau IMM, trebuie să ai componenta de sustenabilitate foarte bine reprezentată. Dacă ne uităm la investițiile publice, vedem că se pune accent pe clădiri cu eficiență energetică sporită, pe încurajarea transportului alternativ. Se dau bani pentru piste de biciclete, pe transport comun verde. Autobuze electrice, cu hidrogen. E vorba de un nou mod de a gândi și a trăi, și noi, cetățenii, trebuie să gândim, la rândul nostru, sustenabil. Și aici mă gândesc la felul de a recicla deșeurile, care încă nu e foarte reglementat la noi, noi nu avea o cultură de colectare selectivă a gunoiului”, spune Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hub, un ONG care promovează un model colaborativ de dezvoltare a orașelor din România, pornind de la nevoile reale ale comunității.

Acest curent, încurajat prin programe europene, este bazat pe o abordare interdisciplinară a de dezvoltării urbane, la care contribuie atât arhitecți, urbaniști și peisagiști, oameni de cultură, cât și comunitatea însăși. 

„La noi tot timpul a fost mentalitatea asta, de să se facă, dar de multe ori noi suntem actorii care trebuie să facă”

Un model de dezvoltare sustenabil duce la creșterea calității vieții în orașe, însă pentru a ajunge la el este nevoie de o schimbare de mentalitate. „Noi suntem formați din niște automatisme, facem niște automatisme în viața de zi cu zi și, dacă vrei un trai mai sustenabil, o gândire pe termen lung și o comunitate mai sănătoasă, trebuie să renunți la anumite tabieturi pe care ți le-ai făcut zilnic, pornind de la mersul cu mașina la birou sau de la felul în care arunci gunoiul. La noi tot timpul a fost mentalitatea asta, de să se facă, dar de multe ori noi suntem actorii care trebuie să facă”, crede Grațian Mihăilescu.

Recent, organizația pe care o reprezintă a început să deruleze proiecte în care îi implică pe cetățeni în desenarea unor părți din orașele în care locuiesc. Principiul, care poartă numele de co-design, este aplicat deja în țări din vestul Europei, din care cel mai relevant exemplu, este cel al Olandei. 

„Avem nevoie cu toții de un loc lângă casă, în care să mergem, să ne plimbăm, să stăm cu copiii, să socializăm”

„Motto-ul nostru este „Împreună modelăm viitorul orașelor”. Am mers mai departe cu partea de co-design și am încercat să găsim administrații deschise la astfel de proiecte, care să își aplece ureche la nevoile oamenilor. În pandemie, am văzut că avem nevoie cu toții de un loc lângă casă unde să ne plimbăm, să stăm cu copiii, să socializăm. Locurile astea nu există în România nici în orașele mari. În orașele mici și mijlocii lipsesc cu desăvârșire, acolo toată lumea se strânge în centru. În București, luăm de multe ori mașina ca să ajungem în Herăstrău și să ne plimbăm acolo o oră sau două. Noi ar trebui să gândim spații comunitare, spații publice de calitate aproape de casele oamenilor, unde adulții pot să stea de vorbă, iar copiii să se joace. Vrem să creăm o mentalitate de spațiu urban care să aparțină comunității. Ne propunem să aducem administrația mai aproape de cetățeni și implicăm cetățenii în proiectul de co-design al orașelor, astfel încât să venim cu niște soluții trasate, într-adevăr, de arhitecții, urbaniștii și pesiagiștii noștri, dar bazate pe dorințele cetățenilor, pe care să le arătăm administrației”, explică Grațian Mihăilescu.

Un astfel de proiect a fost făcut la Lugoj, un altul în București, iar acum depinde de administrațiile locale dacă alocă investițiile necesare pentru a le pune în practică.

„Am făcut la Lugoj un PUG prin participare publică, la București, în sectorul 6, am făcut proiectul Liniei pe care multă lume deja în cunoaște și în care am cerut părerea oamenilor în legătură cu felul în care ar trebui dezvoltată zona aflată de-a lungul unei linii ferate dezafectate. Am colectat opinii și am făcut un studiu de prefezabilitate asupra locului. După ce am făcut noi consultarea, analiza, istoricul, am pus la dispoziția oamenilor platforma digitală FURBAN, iar ei au putut intra și desena cu mâna lor ce și-ar dori să se întâmple. Am dat acele păreri ale comunității administrației, iar acum administrația trebuie să urmeze stadiul firesc al unei investiții. În curând o să începem un proiect în sectorul 2, în zona Colentina-Tei cu comunitatea de acolo”, spune Grațian Mihăilescu.

E conștient că schimbările nu se pot întâmpla peste noapte, însă speră că astfel de inițiative le vor da și altora un exemplu de urmat. „Prin ceea ce facem, ne propunem să oferim un model de bune practici, care să îi inspire și pe ceilalți.”

Articolul face parte din seria România sustenabilă, realizată cu susținerea eMAG.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai nou, au apărut o mulțime de dintr-astea care susțin sustenabilitatea, noul cuvint de ordine. Ar fi interesant de știut dacă co-designul este sustenabil sau nu. Ar fi interesant de știut cum se aplica co-designul la sate. Iar un model sustenabil nu duce neaparat la creșterea calității vieții.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Inainte de a discuta concepte care nici în Occident nu sunt implementate trebuie sa facem lucrurile normale bine. Cum ar spune un romgleza "back to the basics". Înainte sa visam cum reciclam ar fi bine sa învățăm cum se strânge gunoiul și se face curat. Înainte sa visam ca toți o sa devenim olandezi și sa mergem numai cu bicicleta la birou sa dezvoltam un transport în comun care funcționează. Înainte sa creăm străzi smart ar fi bine sa le asfaltam pe cele care nu sunt asfaltate. Înainte sa punem bănci cu panouri fotovoltaice pentru prize USB pentru filmulețe pe TikTok ar fi bine sa avem canalizări și apa trase în case.
    P.S. Noi tot încercăm sa părem moderni, inovativi, creativi și alte abureli când prima data ar trebui sa învățăm și sa creăm normalitate și după aceea excelenta. Nu poți sa fi pilot de formula 1 a doua zi după ce ți-ai luat carnetul (bun în România se poate pentru șoferii de BMW de mana a 15-a cumparate din Germania de la o bătrânică care mergea cu mașină numai la piața)
    • Like 1


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult