Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mai bine rămân nepotul șefului Securității

Subsemnatul propun ca Fericitului Dragnea să i se preleveze o ureche, aceea cu care asculta raportările de la secțiile de votare la referendumul din 2012. Dacă ai un mort în familie, vii cu el, îl atingi de urechea lui Dragnea și răposatul se va ridica, aidoma lui Lazăr, și va striga: „Doamne, Dumnezeul meu, vreau să votez!”. 

Așa ar putea arăta corpul delict în cazul aplicării legii Dragnea, legea antidefăimare, asupra subsemnatului. E vorba de un text publicat acum câteva luni, în care sugeram ce părți din politicienii noștri, după deces, să fie prezervate ca moaște. L-am redus pe ditamai președintele de partid la o ureche – nu este aceasta „o punere în inferioritate”, cum zice legea adoptată turbo de senatori, a persoanei Dragnea și a „grupului social” PSD?

Ba bine că nu, așa că dl Dragnea are la dispoziție 3 ani ca să-l dea în judecată pe numitul Popescu și să-l scoată bun de plată 30.000 + 60.000 = 90.000 lei, potrivit legii. 

Când am numit Biblioteca pentru Hoți activitatea noilor savanți din pușcării, autori de cărți, am pus în inferioritate acest grup social? Adică ei scriu lucrări științifice revelate și Popescu îi face hoți? Încă 60.000 amendă.

Trecând la persoana fizică, Dan Voiculescu, de pildă, și d-sa un autor cuprins de iluminare la răcoare, l-am botezat Varanul, coborându-l din om în șopârloi. Păi, cum să nu fie și asta o defăimare, o punere în inferioritate?!

Ca să nu mai vorbim de proaspătul urmărit penal G. Oprea, despre care am scris că „clipește ca o mașină de spălat defectă” când își debitează gogoșile naționale.

Încă o amendă nu mai contează, oricum voi fi adus la sapă de lemn.

Acesta este scopul legii Dragnea, apărută din senin, din iarbă verde. Antidefăimarea este un concept instituționalizat în AntiDefamation League în 1913, când antisemitismul, în special în Europa, creștea de la an la an. Era o reacție firească, în fața unui fenomen îngrijorător, care a dus la ce-ți e groază și să te gândești. Iar League înseamnă Ligă, organizație neguvernamentală, nu lege.

Ce anume din România de azi ar face necesară o lege antidefăimare ca aceea fabricată de Dragnea și iuțită de Senat? Răspuns: nimic.

Adoptarea unei asemenea legi presupune că pe aici mustește ura de rasă, că sunt denigrați și calomniați prin toată media evreii, maghiarii, țiganii, turcii, urainenii, că sunt batjocoriți handicapații, homosexualii, bolnavii de SIDA sau diabet, umilite femeile, jigniți bătrânii, toți pentru că sunt ceea ce sunt – o fantasmagorie de care nici măcar encefalul dlui Dragnea nu e capabil. Că mai apar foarte rare incidente, când un politician sau un jurnalist face vreo afirmație interpretabilă ca lezantă, pentru asta există Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care taie amenzi: subsemnatul, de exemplu, am fost condamnat la 2.000 lei, deoarece CNCD a considerat că am discriminat într-un text etnia romă. Eu nu, deoarece atitudinea critică pe care am exprimat-o cu privire la țiganii care fură nu e nicidecum mai blândă când e vorba de românii care fură. Dar m-am supus și am plătit.

Avem legi împotriva discrimnării, calomniei, insultei. Există ONG-uri care să apere drepturile minorităților și drepturile omului. Bonusul cu antidefăimarea e pentru hoții cu bani, prezenți pe sticlă, în stare să arunce un comando de avocați în capul unui jurnalist care-i scrie „de rău”. Dragnea nu-și apără doar „nevoile și neamul” lui cu legea asta, el se vrea binefăcătorul întregii haite politico-financiare care, iată, tocmai o votă, cu entuziasm, în plen.

Și ar mai fi o problemă: dacă spun că L. Dragnea este singurul președinte PSD ales după ce a candidat de unul singur, ca N. Ceaușescu, n-or să mă dea în judecată foștii șefi ai Partidului, care se vor simți puși în inferioritate?

Cât privește internetul, facebook-ul, da, există destui cretinetzi și netanderthali (iar am pus în inferioritate niște grupuri sociale!) care produc, marea majoritate sub anonimat, postări delirante cu caracter antisemit, antițigani, antihomosexuali, antiSimona Halep, de fapt, antiumane, antioricine. Este responsabilitatea deținătorilor de site-uri să-i cenzureze pe cât posibil. Dar a supune internetul unei legi antidefăimare, cu asta nu voi fi de acord în veci: prefer să rămân nepotul șefului Securității, distrugătorul presei scrise și scânteistul cu 4 neveste, decât să fie sugrumat acest ultim mijloc de exprimare liberă, când toate celelalte sunt înregimentate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult