Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Mai bine rămân nepotul șefului Securității

Subsemnatul propun ca Fericitului Dragnea să i se preleveze o ureche, aceea cu care asculta raportările de la secțiile de votare la referendumul din 2012. Dacă ai un mort în familie, vii cu el, îl atingi de urechea lui Dragnea și răposatul se va ridica, aidoma lui Lazăr, și va striga: „Doamne, Dumnezeul meu, vreau să votez!”. 

Așa ar putea arăta corpul delict în cazul aplicării legii Dragnea, legea antidefăimare, asupra subsemnatului. E vorba de un text publicat acum câteva luni, în care sugeram ce părți din politicienii noștri, după deces, să fie prezervate ca moaște. L-am redus pe ditamai președintele de partid la o ureche – nu este aceasta „o punere în inferioritate”, cum zice legea adoptată turbo de senatori, a persoanei Dragnea și a „grupului social” PSD?

Ba bine că nu, așa că dl Dragnea are la dispoziție 3 ani ca să-l dea în judecată pe numitul Popescu și să-l scoată bun de plată 30.000 + 60.000 = 90.000 lei, potrivit legii. 

Când am numit Biblioteca pentru Hoți activitatea noilor savanți din pușcării, autori de cărți, am pus în inferioritate acest grup social? Adică ei scriu lucrări științifice revelate și Popescu îi face hoți? Încă 60.000 amendă.

Trecând la persoana fizică, Dan Voiculescu, de pildă, și d-sa un autor cuprins de iluminare la răcoare, l-am botezat Varanul, coborându-l din om în șopârloi. Păi, cum să nu fie și asta o defăimare, o punere în inferioritate?!

Ca să nu mai vorbim de proaspătul urmărit penal G. Oprea, despre care am scris că „clipește ca o mașină de spălat defectă” când își debitează gogoșile naționale.

Încă o amendă nu mai contează, oricum voi fi adus la sapă de lemn.

Acesta este scopul legii Dragnea, apărută din senin, din iarbă verde. Antidefăimarea este un concept instituționalizat în AntiDefamation League în 1913, când antisemitismul, în special în Europa, creștea de la an la an. Era o reacție firească, în fața unui fenomen îngrijorător, care a dus la ce-ți e groază și să te gândești. Iar League înseamnă Ligă, organizație neguvernamentală, nu lege.

Ce anume din România de azi ar face necesară o lege antidefăimare ca aceea fabricată de Dragnea și iuțită de Senat? Răspuns: nimic.

Adoptarea unei asemenea legi presupune că pe aici mustește ura de rasă, că sunt denigrați și calomniați prin toată media evreii, maghiarii, țiganii, turcii, urainenii, că sunt batjocoriți handicapații, homosexualii, bolnavii de SIDA sau diabet, umilite femeile, jigniți bătrânii, toți pentru că sunt ceea ce sunt – o fantasmagorie de care nici măcar encefalul dlui Dragnea nu e capabil. Că mai apar foarte rare incidente, când un politician sau un jurnalist face vreo afirmație interpretabilă ca lezantă, pentru asta există Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care taie amenzi: subsemnatul, de exemplu, am fost condamnat la 2.000 lei, deoarece CNCD a considerat că am discriminat într-un text etnia romă. Eu nu, deoarece atitudinea critică pe care am exprimat-o cu privire la țiganii care fură nu e nicidecum mai blândă când e vorba de românii care fură. Dar m-am supus și am plătit.

Avem legi împotriva discrimnării, calomniei, insultei. Există ONG-uri care să apere drepturile minorităților și drepturile omului. Bonusul cu antidefăimarea e pentru hoții cu bani, prezenți pe sticlă, în stare să arunce un comando de avocați în capul unui jurnalist care-i scrie „de rău”. Dragnea nu-și apără doar „nevoile și neamul” lui cu legea asta, el se vrea binefăcătorul întregii haite politico-financiare care, iată, tocmai o votă, cu entuziasm, în plen.

Și ar mai fi o problemă: dacă spun că L. Dragnea este singurul președinte PSD ales după ce a candidat de unul singur, ca N. Ceaușescu, n-or să mă dea în judecată foștii șefi ai Partidului, care se vor simți puși în inferioritate?

Cât privește internetul, facebook-ul, da, există destui cretinetzi și netanderthali (iar am pus în inferioritate niște grupuri sociale!) care produc, marea majoritate sub anonimat, postări delirante cu caracter antisemit, antițigani, antihomosexuali, antiSimona Halep, de fapt, antiumane, antioricine. Este responsabilitatea deținătorilor de site-uri să-i cenzureze pe cât posibil. Dar a supune internetul unei legi antidefăimare, cu asta nu voi fi de acord în veci: prefer să rămân nepotul șefului Securității, distrugătorul presei scrise și scânteistul cu 4 neveste, decât să fie sugrumat acest ultim mijloc de exprimare liberă, când toate celelalte sunt înregimentate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

CTP--

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult