Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Mai bine rămân nepotul șefului Securității

Subsemnatul propun ca Fericitului Dragnea să i se preleveze o ureche, aceea cu care asculta raportările de la secțiile de votare la referendumul din 2012. Dacă ai un mort în familie, vii cu el, îl atingi de urechea lui Dragnea și răposatul se va ridica, aidoma lui Lazăr, și va striga: „Doamne, Dumnezeul meu, vreau să votez!”. 

Așa ar putea arăta corpul delict în cazul aplicării legii Dragnea, legea antidefăimare, asupra subsemnatului. E vorba de un text publicat acum câteva luni, în care sugeram ce părți din politicienii noștri, după deces, să fie prezervate ca moaște. L-am redus pe ditamai președintele de partid la o ureche – nu este aceasta „o punere în inferioritate”, cum zice legea adoptată turbo de senatori, a persoanei Dragnea și a „grupului social” PSD?

Ba bine că nu, așa că dl Dragnea are la dispoziție 3 ani ca să-l dea în judecată pe numitul Popescu și să-l scoată bun de plată 30.000 + 60.000 = 90.000 lei, potrivit legii. 

Când am numit Biblioteca pentru Hoți activitatea noilor savanți din pușcării, autori de cărți, am pus în inferioritate acest grup social? Adică ei scriu lucrări științifice revelate și Popescu îi face hoți? Încă 60.000 amendă.

Trecând la persoana fizică, Dan Voiculescu, de pildă, și d-sa un autor cuprins de iluminare la răcoare, l-am botezat Varanul, coborându-l din om în șopârloi. Păi, cum să nu fie și asta o defăimare, o punere în inferioritate?!

Ca să nu mai vorbim de proaspătul urmărit penal G. Oprea, despre care am scris că „clipește ca o mașină de spălat defectă” când își debitează gogoșile naționale.

Încă o amendă nu mai contează, oricum voi fi adus la sapă de lemn.

Acesta este scopul legii Dragnea, apărută din senin, din iarbă verde. Antidefăimarea este un concept instituționalizat în AntiDefamation League în 1913, când antisemitismul, în special în Europa, creștea de la an la an. Era o reacție firească, în fața unui fenomen îngrijorător, care a dus la ce-ți e groază și să te gândești. Iar League înseamnă Ligă, organizație neguvernamentală, nu lege.

Ce anume din România de azi ar face necesară o lege antidefăimare ca aceea fabricată de Dragnea și iuțită de Senat? Răspuns: nimic.

Adoptarea unei asemenea legi presupune că pe aici mustește ura de rasă, că sunt denigrați și calomniați prin toată media evreii, maghiarii, țiganii, turcii, urainenii, că sunt batjocoriți handicapații, homosexualii, bolnavii de SIDA sau diabet, umilite femeile, jigniți bătrânii, toți pentru că sunt ceea ce sunt – o fantasmagorie de care nici măcar encefalul dlui Dragnea nu e capabil. Că mai apar foarte rare incidente, când un politician sau un jurnalist face vreo afirmație interpretabilă ca lezantă, pentru asta există Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care taie amenzi: subsemnatul, de exemplu, am fost condamnat la 2.000 lei, deoarece CNCD a considerat că am discriminat într-un text etnia romă. Eu nu, deoarece atitudinea critică pe care am exprimat-o cu privire la țiganii care fură nu e nicidecum mai blândă când e vorba de românii care fură. Dar m-am supus și am plătit.

Avem legi împotriva discrimnării, calomniei, insultei. Există ONG-uri care să apere drepturile minorităților și drepturile omului. Bonusul cu antidefăimarea e pentru hoții cu bani, prezenți pe sticlă, în stare să arunce un comando de avocați în capul unui jurnalist care-i scrie „de rău”. Dragnea nu-și apără doar „nevoile și neamul” lui cu legea asta, el se vrea binefăcătorul întregii haite politico-financiare care, iată, tocmai o votă, cu entuziasm, în plen.

Și ar mai fi o problemă: dacă spun că L. Dragnea este singurul președinte PSD ales după ce a candidat de unul singur, ca N. Ceaușescu, n-or să mă dea în judecată foștii șefi ai Partidului, care se vor simți puși în inferioritate?

Cât privește internetul, facebook-ul, da, există destui cretinetzi și netanderthali (iar am pus în inferioritate niște grupuri sociale!) care produc, marea majoritate sub anonimat, postări delirante cu caracter antisemit, antițigani, antihomosexuali, antiSimona Halep, de fapt, antiumane, antioricine. Este responsabilitatea deținătorilor de site-uri să-i cenzureze pe cât posibil. Dar a supune internetul unei legi antidefăimare, cu asta nu voi fi de acord în veci: prefer să rămân nepotul șefului Securității, distrugătorul presei scrise și scânteistul cu 4 neveste, decât să fie sugrumat acest ultim mijloc de exprimare liberă, când toate celelalte sunt înregimentate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult