„Cu peruca și creioanele lui fermecate, precum cu o baghetă magică, genialul Pepi ( machiorul Naționalului) m-a transformat în regele Franței, Ludovic al XI-lea. Privindu-mă în oglindă, am avut revelația rolului, abia atunci am știut cum vorbește, cum merge, cum stă pe tron personajul meu. Coborând la repetiția generală, am intrat într-un soi de transă. Am schimbat completamente tot ce făcusem înainte, mișcarea pauzele, atitudinile, glasul încât Doamna Bulandra, consternată, a aruncat din sală cu poșeta după mine pe scenă, strigând: Ești inconștient, Beligane!. Cu duhul blândeții, am asigurat-o că am înțeles mai bine personajul”...
Mâine doamna Bulandra va arunca cu poșeta după tine. Giugaru te va întreba – „ce poftești, mă, musiu?”. Caragiu îți va spune „am să te trimit pe pământ ca să văd ce-ți poate pielea în continuare”. Iar patronul tău, Caragiale, își va răsuci mustața „nu putem, monșer, pentru ca să te primim: s-ar putea să fac așa prostie. Mai trebui și alt-dată”.
Dar eu, un spectator, am să te eliberez. Mi se pare că am fost atât de egoist, tot băteam la ușă, deși vedeam anunțul „epuizat”.
Am citit – „din anul 1967 este membru al Cartelului Internaţional de Teatru”. N-am găsit nimic pe google de chestia asta. Acum știu de ce - cartelul greilor, al ălora adevărați, s-a mutat, de fapt, dincolo și acolo nu e rețea, e 404.
„Miercuri, 20 iulie 2016, la orele 13.00 actorul Radu Beligan s-a stins din viață la spitalul Elias, în urma unui stop cardio-respirator ireversibil, după ce fusese internat în secţia de Terapie Intensivă, în stare de degradare biologică progresivă, în contextul vârstei”. O știre.
Mai ții minte: ne-am întâlnit acum vreo 35 de ani. Erai Mr. Fogg, care nu călătoreai, ci descriai o traiectorie în jurul Pământului.... Zice unu „Ia te uită, dar dumneata ești un om de inimă, domnule Fogg!”. „Uneori, când am timp”, i-ai răspuns cu calmul tău englezesc.
Îți mulțumesc pentru timpul pe care mi l-ai dat, cel mai vechi prieten al meu.
Acum ești doar inconștient. Sunt sigur că ai să te descurci cu eternitatea. Oricum, merde!
( „da actorii sunt superstițioși, nu vor să le spui succes, le spui merde, că aia merge în franceză” – Radu Beligan, „Profesorii mei” – Conferințele Teatrului Național, 2007)
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.