Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mihaela – rău de înălțime

Cheia meciului Keys-Buzărnescu era cât se poate de simplă: dacă mingea trece peste fileu de multe ori, șansa este a Mihaelei. Dacă nu, înseamnă că americanca își face jocul ei hard de hard, scurt și tare, cu care se află pe locul 13 WTA.

Din păcate, Buzărnescu nu numai că nu a făcut față ghiulelelor, a mai și comis un număr mare de duble la serviciu și greșeli neforțate în câmp. 

Cauza? Pe Mihaela a copleșit-o răul de înălțime: și-a dat seama unde a ajuns, în turul 4 la Roland Garros!, și asta a paralizat-o emoțional. Cu sufletul la gură de la început, cu plumb în brațe și picioare, nu a mai avut nici luciditate. Nu a încercat niciun moment să schimbe jocul, să lovească mai înalt, mai cu efect, să alerge mai mult ca să trimită cu forehandul pe reverul adversarei; s-a angajat mereu, în dueluri de la șold, cu mingi razante, în care tunara Madison se simte perfect.

Și astfel, până la 6-1, 5-1, meciul s-a desfășurat după algoritmul poc!, poc!-buf!, adică lovitură câștigătoare Keys sau greșeală Buzărnescu...

Apoi, cu cuțitul la os, a reușit, în fine, să uite unde joacă și a dat drumul la mână, atacând ea prima, ca să nu mai fie atacată. A câștigat 3 ghemuri, dar era prea târziu: Keys a făcut un ghem bun la serviciu și a închis partida.

Însă performanța Mihaelei Buzărnescu rămâne. Este în primele 30 din lume și a doua jucătoare a României, după Simona Halep. Mai are nevoie de niște cățărări spre vârf, ca să se acomodeze cu privitul în jos...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult