Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mihaela – rău de înălțime

Cheia meciului Keys-Buzărnescu era cât se poate de simplă: dacă mingea trece peste fileu de multe ori, șansa este a Mihaelei. Dacă nu, înseamnă că americanca își face jocul ei hard de hard, scurt și tare, cu care se află pe locul 13 WTA.

Din păcate, Buzărnescu nu numai că nu a făcut față ghiulelelor, a mai și comis un număr mare de duble la serviciu și greșeli neforțate în câmp. 

Cauza? Pe Mihaela a copleșit-o răul de înălțime: și-a dat seama unde a ajuns, în turul 4 la Roland Garros!, și asta a paralizat-o emoțional. Cu sufletul la gură de la început, cu plumb în brațe și picioare, nu a mai avut nici luciditate. Nu a încercat niciun moment să schimbe jocul, să lovească mai înalt, mai cu efect, să alerge mai mult ca să trimită cu forehandul pe reverul adversarei; s-a angajat mereu, în dueluri de la șold, cu mingi razante, în care tunara Madison se simte perfect.

Și astfel, până la 6-1, 5-1, meciul s-a desfășurat după algoritmul poc!, poc!-buf!, adică lovitură câștigătoare Keys sau greșeală Buzărnescu...

Apoi, cu cuțitul la os, a reușit, în fine, să uite unde joacă și a dat drumul la mână, atacând ea prima, ca să nu mai fie atacată. A câștigat 3 ghemuri, dar era prea târziu: Keys a făcut un ghem bun la serviciu și a închis partida.

Însă performanța Mihaelei Buzărnescu rămâne. Este în primele 30 din lume și a doua jucătoare a României, după Simona Halep. Mai are nevoie de niște cățărări spre vârf, ca să se acomodeze cu privitul în jos...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Orașul-fantomă de pe teritoriul Uniunii Europene. „O hartă cu linii și simboluri arbitrare, care hotărăsc cine e duşman şi cine prieten”

Sunt literalmente la doi pași de granița Uniunii Europene, dar atmosfera de pe străzi nu are nimic în comun cu cea dintr-o țară europeană. Din momentul în care am arătat pașaportul la punctul de trecere de pe strada Ledra, care leagă Nicosia locuită de grecii ciprioți de Nicosia turcă, lumea s-a schimbat brusc.

Citește mai mult

Marius Istrate -

România, dar și restul țărilor din Europa Centrală și de Est au o relație complicată cu ambiția. Suntem foarte buni la a fi tehnici, sceptici, adaptabili și rezilienți. Suntem mai puțin confortabili să spunem cu voce tare că vrem să construim companii care definesc categorii, creează bogăție, mențin talentul acasă și schimbă traiectoria economică a regiunii.

Citește mai mult

Maradona in 1984, la Napoli

Orice discuție pasională despre istoria fotbalului ajunge, mai devreme sau mai târziu, în același punct fix: eterna comparație Maradona vs. Messi. Este o dezbatere nesfârșită, subiectivă și plină de orgolii. Însă, dacă există un loc în lume unde opinia despre Diego are o greutate aparte, dincolo de orice raționament statistic, acela este Napoli. Maradona în 1984, Napoli/ Foto: Profimedia

Citește mai mult

Levion, trupa metal spiritual cosmic AI - We are one

Dacă până și muzica - care ar trebui să ne unească - a ajuns să ne dezbine, atunci e clar că în politică, religie, fotbal sau creșterea copiilor nici nu mai poate fi vorba de cale de mijloc, dialog sau „împăcare”. Iar, având în vedere că în prezent traversăm din nou o perioadă tulbure din punct de vedere social și politic, este un moment perfect să ascultăm o melodie cu un mesaj pozitiv și unificator: „We are one”.

Citește mai mult