Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Traseul spectaculos al Mihaelei Buzărnescu, în New York Times: accidentări, ani petrecuți departe de tenis, un doctorat în sport și o serie de victorii care au adus-o în elita tenisului mondial

Mihaela Buzărnescu la Roland Garros

Foto: Guliver Getty Images

În ultimul an, Mihaela Buzărnescu a ajuns de la marginea topului 400 WTA pe locul 33 și a reușit să o învingă la Roland Garros pe Elina Svitolina, numărul 4 mondial, după un meci care va rămâne în istorie. Acensiunea ei spectaculoasă, la vârsta de 30 de ani, este considerată de basm de către jurnaliștii străini, care au fost uimiți de performanță.

Mai puțin uimită s-a arătat însă Caroline Wozniacki, care a jucat împotriva lui Buzărnescu, în urmă cu 15 ani, când aceasta din urmă era o stea în ascensiune.

„A fost întodeauna o jucătoare mare, dar a avut atunci mai multe accidentări și a trebuit să lupte ca să își recapete locul. Am știut întotdeauna că are acest nivel și am știut că este doar o chestiune de timp până când va ajunge pe un loc mai sus”, a declarat Wozniacki. 

Din SUA până în Australia, jurnaliștii vorbesc despre performanța Mihaelei Buzărnescu. „Mihaela Buzărnescu este cea mai recentă poveste încurajatoare după un meci de basm către runda a patra”, scrie News.com.au, în timp ce New York Times descrie perseverența cu care și-a urmat drumul în tenis.

După accidentări succesive, Mihaela Buzărnescu a rămas cu dureri la genunchi care au forțat-o să stea departe de tenis pentru doi-trei ani. Nu a irosit însă acest timp și în perioada în care nu a jucat tenis și-a luat doctoratul în sport, studiind dezvoltarea psihomotrică a jucătorilor de tenis cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani.

În decembrie 2016 și-a susținut teza de doctorat, iar apoi s-a întors la joc, deși genunchiul continua să o doară foarte tare. În afara familiei sale, puțini i-au dat vreo șansă de succes, relatează New York Times. „Nimeni altcineva nu a crezut, ceea ce era destul de rău”, a spus Mihaela Buzărnescu. Apoi a avut loc un miracol: durerea de la genunchi a început brusc să cedeze, în timp ce juca primăvara trecută la un turneu de tenis din Olanda. „M-am dus acolo cu dureri și brusc durerile au dispărut. Am zis: „Da, O.K. Hai să-i dăm drumul! Hai să jucăm”, a povestit Buzărnescu citată de publicația americană. 

A început să lucreze cu un antrenor nou, Septimiu Frățilă, iar rezultatele au fost spectaculoase.

A câștigat la rând 20 de meciuri de nivel internațional și titluri în Ungaria, Turcia, Spania și Germania, ceea ce a propulsat-o de pe locul 377 în top 150. Apoi s-a calificat în primul ei mare turneu de grand slam, U.S. Open, la 11 ani după ce obținea acolo trofeul la dublu, la juniori. După ce a câștigat un turneu WTA din Austria a intrat în top 100 pentru prima dată în carieră, fiind a treia cea mai în vârstă jucătoare care își face debutul în clasamentul 100 din 1987 încoace.

Iar la Roland Garros a reușit să treacă în runda a treia de numărul 4 mondial Elina Svitolina.

„Sunt fericită să fiu aici, fericită să am aceste rezultate”, a spus Buzărnescu. „Joc în fiecare zi cât de mult pot și mă bucur de toate momentele aici. Pentru că nu știi ce se poate întâmpla în viitor. Este un lucru foarte bun, având în vedere trecutul meu, și îmi doresc să stau cât mai mult la acest nivel”.

Mihaela Buzărnescu va juca în turul al patrule de la Roland Garros cu Madison Keys, aflată pe locul 13 WTA. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sper ca Mihaela sa fi inteles ca nu a jucat finala cu Svitolina .
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult