Ministrul Economiei, Irineu Darău, despre programul SAFE: „Peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. Măsurabil, pe parcursul programului SAFE, jumătate din acești bani clar sunt investiți direct pe teritoriul românesc”

foto Profimedia

Ministrul Economiei Irineu Darău a declarat că mai mult de jumătate din fondurile atrase de România prin programul european SAFE (Security Action For Europe) vor rămâne în țară, prin producție locală, transfer de tehnologie și investiții în industria de apărare. 

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, ministrul a apărat și mecanismul financiar al programului, într-un context în care au existat critici privind îndatorarea suplimentară a statului. Acesta a precizat că SAFE oferă finanțare la o dobândă de aproximativ 3%, semnificativ sub costurile la care România se împrumută în prezent pe piețele financiare.

„Chiar m-aș bucura să pot, în această perioadă, să demontez niște mituri. Și aș începe de la bani. S-a sugerat de către unii că nu avem nevoie de acești bani sau că îi aruncăm pe fereastră pentru niște achiziții din afara țării. În primul rând, SAFE este un instrument cu 3% dobândă, față de 7%, cât are România. Acest 3% este posibil doar pentru că toate țările din Uniunea Europeană și-au pus împreună riscul și, practic, au garantat țări cu riscul mult mai mic, inclusiv pentru România, cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă: cam 1% din PIB anual. față de un împrumut la 7%, îl avem la 3% și rambursabil mult mai târziu. Deci este o infuzie de capital mult mai ieftină decât orice alt fel de infuzie de capital”, a spus ministrul.

Oficialul a încercat să combată criticile potrivit cărora prin SAFE, România ar urma doar să cumpere armament produs în alte state europene. 

„Claudiu Pândaru, moderator: Ca să citez: UE ne-a dat banii ăștia ca să îi băgăm în buzunarele Germaniei, ale Franței. Nu de acolo cumpărăm arme?

Ministrul Darău: Acesta e al doilea mit, după părerea mea. În primul rând, simplist vorbind, la nivel de UE există acest procent minim de 65% care trebuie produs în UE. (...) Am continuat eforturile la Ministerul Economiei, am avut de definit criteriile de localizare, cum se numesc, adică în ce fel anumite părți, componente, anumite părți din producție trebuie, obligatoriu, să se întâmple în România.

Și obiectivul nostru de la început a fost să atingem un procent maximal. Sunt foarte confortabil să spun astăzi că, dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE, peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. Adică, dacă vreți, măsurabil, pe parcursul programului SAFE, jumătate din acești bani clar sunt investiți direct pe teritoriul românesc.

De ce nu 100%? A mai fost și această întrebare. Nu putem produce astăzi, sau nici măcar în 4 ani și jumătate, totul în România, pentru că azi, când vorbim, după 35 de ani de dezvoltare sau nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități. Ceea ce am încercat, de asemenea, de la Ministerul Economiei este să ne imaginăm cum, în 4 ani și jumătate, putem să extindem aceste capacități.

Și avem proiecte în care vorbim și de învățământ dual, și de crearea de locuri de muncă specializate noi, și de formarea angajaților, și de transferul de tehnologie în România, și de transfer de licențe. Deci ne-am imaginat o traiectorie realistă, oriunde se putea, astfel încât în 2030, aș spune eu, să avem un fel de apărare sau domeniul apărării reindustrializat în România, încă o dată, cât se poate face în 4 ani și jumătate. Și aceste definiții, dacă vreți, au fost condiții de negociere și vor fi condiții de negociere până la capăt, în săptămânile acestea, cu toți furnizorii”, a explicat ministrul.

„Șase miliarde pentru România”

„V-am zis că eu sunt confortabil să estimez grosier, ceea ce nu e ușor, pentru că vorbim de zeci de proiecte și fiecare are detalii de procent pe componentele unui proiect. Sunt confortabil să spun acest lucru: că peste jumătate din sumă, cu siguranță, va rămâne — și am specificat — în mod direct în România.

Sunt 12 miliarde în total în România. 6 miliarde pentru România, în industria din România. Eu sunt absolut convins de acest lucru, în mod direct. Totdeauna spun «în mod direct», pentru că SAFE-ul sunt convins că, pe orizontală, va genera bunăstare și, practic, cerere pentru multă industrie din jur, inclusiv, poate, industrie automotive, de exemplu, reorientată, care va însemna noi locuri de muncă, noi retehnologizări și impact pe termen lung. Dar asta nu poate fi calculat”, a mai spus oficialul de la Economie.

„Nu suntem o țară de asamblare”

Oficialul de la Ministerul Economiei a insistat că obiectivul Guvernului nu este limitarea României la activități de montaj sau asamblare, ci dezvoltarea unor capacități industriale proprii.

„Ceea ce am evitat cu orice preț (...) este că nu suntem o țară de asamblare. Asta a fost obiectivul meu”, a spus ministrul.

El a explicat că nivelul de producție locală diferă de la un proiect la altul, în funcție de capacitățile existente în România. Unele produse ar putea fi fabricate integral în țară, în timp ce pentru altele participarea industriei locale va fi limitată.

Ministrul a recunoscut că România nu poate produce în prezent toate componentele necesare și că nici în următorii patru-cinci ani nu poate deveni complet independentă în domeniu. Totuși, Guvernul urmărește extinderea capacităților industriale prin investiții în formarea angajaților, învățământ dual, transfer de tehnologie și licențe de producție.

„Ne-am imaginat o traiectorie realistă (...) astfel încât în 2030 să avem un fel de domeniu al apărării reindustrializat în România”, a declarat acesta.

Fabrici vizate: Cugir, Sadu, Victoria și șantierul Mangalia

Întrebat dacă programul SAFE poate salva anumite capacități industriale, ministrul a spus că există „șanse spre 100%” pentru dezvoltarea unor parteneriate între investitori și companiile de stat din industria de apărare.

Printre exemplele menționate se numără fabricile de armament din Cugir și Sadu, platforma chimică de la Victoria, precum și șantierul naval din Mangalia.

„Au fost investitorii să viziteze, să vadă capacitățile de producție și să discute cu Romarm cum să facă aceste parteneriate”, a afirmat ministrul.

Ce cumpără România: tancuri, nave, drone și pistoale

Programul acoperă o gamă largă de echipamente destinate Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și celorlalte instituții de forță — SRI, SIE, SPP. Printre achizițiile confirmate de ministru se numără: aproape 300 de tancuri și MLI-uri, patru nave de război — cu speranța că vor fi construite la Șantierul Naval Mangalia —, sisteme de drone - „e important să pornim acest ciclu de producție de drone” -, precum și arme ușoare pentru toate instituțiile de forță din România.

„Se schimbă pistoalele tuturor ofițerilor — din Poliția Română, din toate instituțiile de forță, din SIE, SRI, SPP și din MAPN, când vorbim de arme ușoare", a precizat Darău. El a amintit că lista achizițiilor din primul val a fost aprobată în februarie 2026 și a trecut prin CSAT și comisiile de apărare ale Parlamentului.

Opoziția față de SAFE: „Scuze procedurale"

Întrebat de jurnalistul Claudiu Pândaru dacă Partidul Social Democrat susține programul SAFE, ministrul a răspuns că „până acum, ignorând anumite declarații politice, nu am elemente să cred că în Parlament nu se susține programul SAFE de către partidele pro-europene.”

AUR este formațiunea care nu susține programul SAFE, a spus ministrul. Motivul? „În comisiile de apărare am văzut unele, aș spune, scuze procedurale. Sunt și eu senator și știu care sunt valide și care nu. Au încercat să sugereze că nu se respectă pașii sau actele necesare și e fals. S-au respectat toți acești pași, inclusiv trecând prin CSAT. După cum vin cu aceste 2-3 mituri care, din punctul meu de vedere, au două scopuri: fie renunțarea la SAFE cu totul — și eu cred că asta ar fi ceva în detrimentul interesului românesc de apărare —, fie decredibilizarea programului SAFE.”

Programul SAFE este unul dintre principalele instrumente europene prin care statele membre încearcă să accelereze investițiile în apărare și să dezvolte producția industrială europeană în contextul actual de securitate.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp