Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ministrul Sănătății: „Dacă medicii nu au semnalat erori profesionale majore pe care le-au observat, poate ar trebui să vedem care sunt motivele”

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a comentat pentru Republica.ro prevederea din Codul de Deontologie al Colegiului Medicilor din România care îi împiedică pe medici să sesizeze eventuale erori ale colegilor, fără să le scrie acestora mai întâi o scrisoare medicală, sau să le facă publice înainte ca organismele profesionale să se pronunțe asupra lor.

Vlad Voiculescu spune că în cazul în care medicii nu au semnalat erori profesionale majore pe care le-au observat, „poate ar trebui sa vedem care sunt motivele pentru care s-a întâmplat asta. În lipsa unei analize, le putem doar presupune”. 

Articolul 37 din Codul Deontologic prevede că „medicul care ia cunoștință despre fapte care ar putea, în opinia lui, constitui erori profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei. Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situației, medicul va informa în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional și, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele decât după ce corpul profesional s-a pronunțat”. 

Vlad Voiculescu a afirmat că va solicita Colegiului Medicilor din România să verifice „în ce măsură aceste prevederi ale Codului Deontologic sunt cunoscute și respectate. Dacă acestea nu au fost cunosute sau respectate - în speță, dacă medicii nu au semnalat erori profesionale majore pe care le-au observat - poate ar trebui să vedem care sunt motivele pentru care s-a întâmplat asta. În lipsa unei analize, le putem doar presupune.

Aștept cu interes concluziile analizelor Colegiului Medicilor, atât pentru cazul mult discutat în media în aceste zile, cât și pentru problema mai largă a eficienței mecanismelor menite să limiteze numărul erorilor medicale, mecanisme ce ar trebui să protejeze în primul rând pacienții, dar și corpul profesional.”

Întrebat de Republica.ro care este motivul introducerii în Codul Deontologic a unei prevederi precum articolul 37, șeful Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean, a replicat: „Pentru că medicii au niște obiceiuri proaste. Adesea se întâmplă să constatăm la Colegiu că există medici care îi vorbesc de rău pe colegii lor. Și atunci am creat această posibilitate ca medicul să se adeseze oficial colegului său”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din punctul meu de vedere e simplu: vinovat este acelasi sistem feudal de care vorbea dl. ministru, care este prezent in aproape tot aparatul statal. Este un soi de lant trofic al coruptiei. Mita, aceasta "hrana" a coruptilor, se ia de la omul de rand, contribuabilul, primul in lantul trofic si urca spre varf. Este un "echilibru perfect". Cei ce vor sa strice acest echilibru sunt atacati, batuti cu pietre in piata publica iar apoi devorati de "multime", singura hrana de care se mai bucura omul de rand. Ca-n "Alexandru Lapusneanu". Aceasta "foame" a multimii este intretinuta de cei care tin fraiele acestui lant trofic pentru a tine sub control pupulatia Cu riscul de a generaliza vorbim aici de categoriile vulnerabile: persoanele din mediul rural, asistatii social, persoanele cu handicap, pensionarii, persoanele fara scoala.
    Un om infometat sau prost rareori va pune intrebari.
    • Like 4


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult