Codul Deontologic oprește medicii care vor să reclame erorile unei somități: Trebuie să informeze în scris medicul autor al faptei. Răspunsul revoltător al șefului Colegiului Medicilor

Articolul 37 din Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România prevede că „medicul care ia cunoștință despre fapte care ar putea, în opinia lui, constitui erori profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei.” 

Acest lucru face aproape imposibilă semnalarea erorilor comise de o autoritate în domeniul medical de către cineva din interiorul sistemului, dar și aducerea faptelor la cunoștința publicului. Asta pentru că articolul mai prevede, că „dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situației, medicul va informa în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional și, cu excepția situațiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele decât după ce corpul profesional s-a pronunțat”. 

În cazul în care medicul decide să nu îi scrie mai întâi celui care a comis eroarea sau decide să o dezvăluie publicului, înainte ca „organismele corpului profesional” să se pronunțe, acesta riscă sancțiuni, a declarat pentru Republica.ro Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România. „Nerespectarea oricăruia dintre acele articole din cod duce la o sancțiune”, spune Borcean. 

Borcean: „Medicii au niște obiceiuri proaste. Îi vorbesc de rău pe colegii lor”

L-am întrebat pe Borcean care sunt motivele pentru care o astfel de prevedere a fost introdusă în codul deontologic.

„Pentru că medicii au niște obiceiuri proaste”, a răspuns. „Adesea se întâmplă să constatăm la Colegiu că există medici care îi vorbesc de rău pe colegii lor. Și atunci am creat această posibilitate ca medicul să se adeseze oficial colegului său: Stimate coleg, la procedura aceea este o neconformitate, te rog să remediezi”, spune Borcean. Nu știe câte astfel de scrisori au fost trimise sau câte cazuri în care un medic reclamă alți medici au fost aduse în fața Colegiului.

Susține însă că nu există riscul ca vreunui medic să îi fie teamă să trimită o astfel de scrisoare unui șef de secție, de pildă. Îi amintim, totuși, de relațiile de putere care se creează în sistemul sanitar. „Sunt relații administrative, nu de putere. Dacă e șef de secție, nu înseamnă că impune să opereze din partea dreaptă sau din partea stângă. Nu descurajează un astfel de articol sesizările și nu vorbim aici doar de doctorul Burnei. Vorbim și despre mine, care sunt chirurg ortoped și care am cinci colegi și încă 16 colegi care ar putea să creadă că tratamentul meu nu este corect”, replică el.

„Pentru că medicii au niște obiceiuri proaste. Adesea se întâmplă să constatăm la Colegiu că există medici care îi vorbesc de rău pe colegii lor. Și atunci am creat această posibilitate ca medicul să se adeseze oficial colegului său”

În ceea ce privește cazul Burnei, Borcean spune că acesta va fi analizat de Colegiul Medicilor din București. „Evident că orice om se bucură de prezumția de nevinovăție, până ce nu se demonstrează că este vinovat. El este acuzat de așa de multe lucruri acum, încât este demonizat de-a dreptul. Vă aduceți aminte că, în urmă cu doi, trei, patru ani, profesorul Burnei ținea televiziunile în fiecare seară. Despre invențiile sale, despre calitățile sale, despre cât de bine. Oare când o fi fost el? Atunci sau acum?”. Îl întrebăm dacă i se pare că lui Burnei i se face o nedreptate. „Nu pot spune lucrul acesta. Modul în care se face această judecată publică cu ardere pe rug, este un mod aboslut nedemn pentru secolul 21. Absolut nedemn”, susține Borcean. 

Existența articolului 37 în Codul Deontologic îi obligă, de fapt, pe medici să tacă atunci când îi văd pe alți medici greșind, afirmă medicul ortoped Marius Uscatu.

„De fapt, acest articol este cheia întregii probleme. Ne împiedică să vorbim sub sancțiunea unor pedepse foarte severe. Sigur că, pe de o parte îi protejează pe doctori de invidiile colegilor. Dar pe de altă parte, menține spiritul de castă și îi împiedică pe medici să reclame monstruozități”. Acesta arată cum ar fi putut sta lucrurile în cazul unui medic de la Marie Curie care ar fi vrut să reclame erorile lui Burnei.

„Primul lucru era să îi scriu o scrisoare medicală lui Burnei. El îmi dădea cu ea în cap și mă dădea afară. Următorul pas era să merg la Colegiul Medicilor, la comisia de acolo. Șeful Comisiei era Burnei. Contestam decizia de acolo și mergeam la Colegiul Medicilor din România, unde șef de comisie era Burnei și așa mai departe. Sistemul permite apariția unor monstruozități și nu există niciun fel de supape pentru a se curăța”, spune acesta.

Chirurgul Gheorghe Burnei se află în acest moment în arest preventiv pentru luare de mită și este acuzat de anchetatori că făcea experimente neautorizate pe copii. Ana Măria Găman este mama unui copil pe care l-a crescut singură până în la vârsta de opt ani. În decembrie 2013, fetița ei, care suferea de o formă severă de scolioză, a murit pe masa de operație a doctorului Gheorghe Burnei. Operația, care consta în montarea unei truse speciale denumite SHILLA, ar fi trebuit să fie o premieră.

În vara lui 2014, Ana Maria Găman a văzut la televizor un reportaj despre cum chirurgul Burnei a montat în premieră trusa SHILLA unei fetițe de doi ani și jumătate. A simțit că i se face rău. „De ce nu spui că premiera a avut loc pe copilul meu? De ce nu spui că premiera a dat greș?”. Pe raportul necropsiei Andreei scrie „deficit de tehnică chirurgicală”: Burnei i-a montat fetiței greșit un șurub. Ana Maria Găman este doar una dintre mamele care îl acuză  pe chirurg.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp