foto: Profimedia
Controlul asupra tentativei de lovitură de stat, înșelăciunii, instigării la luptă împotriva autorității și la manipularea cruntă a realității trebuie să fie pentru oricine unul de natură penală, NU vag și indefinit judiciară.
Neclaritatea, în lucruri gravisime pentru o țară, se poate confunda cu complicitatea.
Instituțional, mai ales în cazuri de maxim interes public, se comunică în conferințe de presă, nu prin varii canale și „surse”.
Adevărul nu se scurge, nu se picură, nici măcar în „modernitatea lichidă”, nici măcar în epoca „post-adevăr”, nici măcar în „România educată și onestă”.
Adevărul se rostește până la capăt de către cei ce-l prețuiesc, în fața celor interesați de el, care au dreptul să-l audă.
Ceilalți vor trage în continuare lupul dacic de coadă, vor urla, agitând isteric icoana blândului Iisus imprimată pe un steag de luptă (cu realitatea), vor amenința cu cruci zărite printre lanțuri, mușchi și tatuaje, vor milita mai departe în favoarea minciunii care i-a orbit, crezând bigot, sub influența manipulării de sectă și de partid, că ordinea democratică e o dictatură, că limitarea legală a injuriilor, propagandei și calomniei e suprimarea libertății de exprimare, că aplicarea legii e încălcarea ei.
„Credința” lor nu-i va mântui.
Adevărul e mereu răstignit, dar trebuie asumat și rostit. Începând de sus în jos, din funcția cea mai înaltă a Sistemului obraznic, sfidător, axiomatic.
Doar astfel, cu calm și din ce în ce mai puțină răbdare, mai putem încă spera în schimbare.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.