Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Nu-i lăsați pe cei care țipă mai tare să creadă că sunt cei mai mulți!

Alegeri prezidențiale 2025 urne

Foto: Profimedia

Cea mai mare surpriză ar fi un scor de 60-40 sau 65-35 pentru o Românie a pro-europeană, decentă, în care să ne placă să trăim ori să ne întoarcem de pe unde suntem. 

Când ieșiți din casă, numărați de câți oameni cu bun simț dați. Vecinul cu care vă salutați respectuos, bunica și nepoții pe care-i duce la școală, vânzătoarea de la magazinul din colț care vă servește zâmbind, învățătoarea care vă învață copilul să socotească și tot așa. Desigur, în anumite momente, îl întâlniți și pe ăla care se bagă-n față la coadă la cumpărături, dați și de cel care vorbește tare la telefon și vă face să vă fie jenă vouă de el. Vă mai împiedicați din când în când și de cel care are o atitudine agresivă, deranjantă, care-i „rupe pe toți pă genunchi”.

România nu e dominată de ei. România, cu plusurile și minusurile ei, este făcută de noi, cei blânzi, decenți, care ne salutăm respectuos, ne zâmbim, vorbim calm, ne facem treaba în fiecare zi, ne plătim taxele, impozitele pe proprietăți, parcăm legal și tragem toată ziua ca să învârtim roata economiei. 

Uitați-vă-n jur. Sunt zeci/ sute de panouri cu lucrări publice făcute din bani de la Uniunea Europeană, de la blocul reabilitat termic în care poate locuiți, la străzi, șosele, bucăți de autostradă, școli, canalizări, tramvaie și autobuze. Fără acești bani, nu am fi aici.

Nu-i lăsați pe cei care țipă mai tare, care se bat cu cărămida-n piept, care nu au o urmă de decență, pe cei mânați de ură să creadă că sunt cei mai mulți.

18 mai nu e doar despre alegeri pentru Cotroceni, e despre un semnal pe care-l dăm noi. Și mai e despre ceva. E un recensământ al celor decenți, educați, cu bun simț și capacitatea de a discerne între bine și rău, alb și negru, noapte și zi.

Aș îndrăzni să sper că suntem cu mult mai mulți decât credem chiar noi despre noi că suntem.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Corina check icon
    Sper la un scor clar ca lumina zilei de care să ne bucurăm din toată inima. Un nu ferm celor care vor să ne întunece viața. Logic ar fi să fim mai hotărâți decât în trecut. În turul doi din 2019, Iohannis a avut 66%, Dăncilă 34%. Nu e Nicușor Dan mai bun decât Iohannis? Mai inteligent după criterii academice obiective, mai întreprinzător, mai implicat în viața cetății încă de mult, ca simplu cetățean. Și nu sunt Simion și cei din spatele lui mai periculoși decât Dăncilă cu ai ei? Avem toate motivele să votăm cu entuziasm de data asta. Alegerea răului mai mic am lăsat-o în urmă, slavă Domnului!
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult