Gabi Bartic

Să facem doi pași în spate și să gândim limpede. România schimbă legea. Copilul de 13 ani răspunde penal și face închisoare pentru omor. Cu ce rezolvă asta problema mare, reală, incomodă? Problema nu e că nu pedepsim suficient. Problema e că ajungem să avem adolescenți atât de alienați social, cu o educație atât de puțin umanistă, atât de abrutizați emoțional, încât ajung la violență extremă. De ce sărim reflex la pedepse și nu la prevenție?

Cum se citește Bacovia (și de ce nu e „doar depresie”). sursa foto: Rador.ro

Țara asta nu e imposibilă, Filip. E doar de-scrisă de Caragiale cu mult înainte să existe talk-show-urile. foto Profimedia

Foarte puțini acceptă adevărul: Eminescu a trăit mult sub limita confortului: salarii mici, chirii schimbate, haine modeste, mâncare puțină, depresii neînțelese, nopți nedormite, un job (la „Timpul”) care l-a stors de energie. E greu să fii geniu când nu ai bani de lemne de foc. Și totuși, el scria. foto: Profimedia

Existau personaje tinere care existau doar ca să îi învețe ceva pe adulți. Sau să învețe ceva de la adulți. foto: captură din filmul Amintiri din copilărie de Elisabeta Bostan/Youtube

Dragă Filip, intrăm într-o zonă nouă: după cronici, letopisețe, Școala Ardeleană și Cantemir, vine un domn care schimbă tonul literaturii române. (actorul Teodor Corban jucând în travesti rolul Coana Chirița/ foto wikipedia)

E scurtă, tăioasă, cinematografică și plină de replici care au intrat în uz comun (ca să nu spun folclor).

Dragă Filip, uneori o cultură are nevoie de un document care să spună: „De azi înainte, suntem altfel.” foto: Profimedia

Povestea primului român care i-a explicat Europei cine suntem, cu minte limpede. foto: Profimedia

Dragă Filip, Există o carte în literatura română care e atât de haioasă, de ciudată și de nebunească, încât dacă ți-aș spune că e scrisă în jurul anului 1800 m-ai întreba probabil ceva de genul: „Dar cum de știa autorul meme-uri înainte să existe internet?” foto Profimedia