Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O călătorie de 20 de ani. Tu ce telefon aveai când ai trimis primul SMS?

Motorola StarTAC 130 MG2-4D11 GSM 900

Motorola StarTAC 130 MG2-4D11 GSM 900 împreună cu încărcător original. Perfect funcțional, necodat, se oferă orice probă. Optic se poate vedea în poze. Bateria ține un pic încărcată, deci nu se poate folosi ca telefon de zi cu zi, recomandat colecționarilor. Preț fix, 250 lei, nu fac schimburi.

Cu cât mai mic, cu atât mai cool. Acest aparat care pare azi de dimensiuni liliputane încape în trei sferturi de palmă. Cântărește 95 de grame- cât 4 linguri de zahăr pline. Puțin mai mult de jumătate din greutatea unui Samsung S7 edge, de exemplu.

Motorola StarTAC se poate conecta la rețelele GSM 900, are ecranul nu mai mare de 4 centimetri lungime și 2 centimetri lățime. Sonerii monofonice, nu are bluetooth, wi-fi și GPS. Poate să stocheze 100 de contacte în agendă, 10 apeluri efectuate, cinci primite și cinci ratate. Este, oricum, o mică bijuterie pentru vremurile sale, extrem de performant în comparație cu strămoșul său vândut în 1942 în 130 de mii de bucăți. Îl aveți în imaginea de mai jos, un fel de walkie-talkie de 2,2 kilograme, cu autonomie de un kilometru și jumătate față de stația sa.

Modelul StarTAC 130 a fost anunțat pe piața mondială în 1998, care coincide cu anul în care românii primeau posibilitatea de a comunica prin mesaje scrise de la distanță, cu ajutorul telefoniei mobile. Serviciul a fost oferit prima dată de Vodafone și permitea primirea și trimiterea textelor de până la 160 de caractere. Astăzi, traficul de SMS-uri este atât de la îndemână, încât în multe oferte, abonamentele oferă mesaje în rețea și în afara acesteia gratuite, dar și mesaje internaționale la prețuri foarte mici.

Ca să ne întoarcem la micul Motorola StarTAC 130, aparatul e zilele acestea de vânzare pe site-urile de anunțuri pentru 250 de lei, adică aproape 55 de euro. Este- așa cum spune și proprietarul acestei adevărate piese de muzeu- destinat colecționarilor.

Luăm azi ca pe un drept câștigat la naștere posibilitatea de a comunica fără bariere, de a filma ceea ce vedem cu telefonul din buzunar. Înregistrăm, edităm, procesăm, convertim, adăugăm filtre, transmitem prietenilor foto și video, postăm pe rețelele de socializare, facem upload în câteva secunde. Toate acestea sunt posibile pentru că avem acces la rețea 4G+, la viteze pe care țări cu tradiție în telecomunicații nu le-au implementat.

Cu ocazia celor 20 de ani de Vodafone în România, operatorul oferă mai multe zile de internet nelimitat gratuit și abonamente speciale cu social media nelimitat, adică Facebook, Messenger, Instagram, Twitter, Whatsup, Viber, Pinterest, Snapchat, Tumblr, Message+. O altă poartă spre comunicare fără piedici.

Iar dacă StarTAC-ul cu care am deschis acest text se vinde pe anunțuri cu 55 de euro, ca să avem o imagine a evoluției fulminante pe care o aduc telefonia și accesul nelimitat la comunicare, iată o oferă din zilele noastre: cu 24 de euro pentru un aparat și abonament de 24,79 euro, la Vodafone poți avea un Huawei P9, cu Super RED 25 - adică 5 Giga de net, minute și SMS-uri nelimitate + 600 de minute internaționale.

Toate aceste investiții în rețele, tehnologie, oferte, telefoane subvenționate s-au petrecut și pentru că românii și-au arătat - după decenii de comunism - o poftă ieșită din comun de a vorbi, de a comunica liber din orice capăt al țării.

Fiecare etapă a avut farmecul său, fiecare generație de telefoane a avut o vedetă. Nokia 5110, Nokia 8110, Blackberry, veneau la pachet și cu mândria de a avea telefon mobil. Dacă accesoriile cele mai vândute în vremurile acestea sunt căștile, carcasele, foliile pentru ecran și bateriile externe, până la apariția primului iPhone, husele toc, atașate la cureaua pantalonilor, erau semnul prosperității și erau comandate de cei mai mulți.

În anul lansării primelor servicii de telefonie mobilă în sistem GSM, 1997, nu mai puțin de 100.000 de cetățeni ai României - mult peste așteptările de la acea vreme - au devenit clienți ai operatorului Vodafone. În anii de după, au urmat valuri de oferte care au atras alte milioane de clienți. Trecerea de la taxarea la secundă după primul minut a fost o adevărată revoluție, reducerile masive practicate seara și în weekend, apelurile gratuite de 3 secunde au făcut ca mobilul să nu rămână un obiect destinat exclusiv celor cu venituri mult peste medie.

Ultimul studiu publicat de ANCOM dezvăluie obiceiurile noastre în 2015. Utilizatorul mediu consuma lunar 336 MB trafic de date pe mobil, față de 167 MB cât era media în raportul precedent. Același utilizator trimitea în medie 74 de mesaje text și iniția apeluri cu durata totală de 245 de minute. Clientul care utilizează intensiv serviciile de telefonie mobilă consuma în 2015 nu mai puțin de 1 GB de internet pe lună, față de 501 MB în perioada de raportare precedentă, trimitea 222 SMS-uri și apela 735 de minute.

Astăzi, telefonia mobilă, internetul mobil de mare viteză înseamnă să te auzi și să te vezi cu bunicii din vârful muntelui indiferent de oră și de zi. Să-ți administrezi afacerea online de pe telefon, indiferent unde te afli, să urci direct pe YouTube și Facebook întâmplări pe care le surprinzi și le filmezi sau să devii vedetă la programele de știri.

Înarmat cu un telefon mobil și acces la internet, un copil poate merge la școală fără să fie în sala de clasă, poate învăța live, pe Skype. Un medic se poate consulta cu colegii săi din România sau străinătate tot live, prin sistemul de telemedicină. Astăzi ai puterea să-ți faci viitorul cu ajutorul tehnologiei și comunicării fără limite.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Reclame, Reclame, Reclame
    • Like 0
  • Doar un mic amendament - telefonia mobila a functionat prima oara in tara noastra in martie 1995 cu sistemul NMT care era operat de compania Telefonica.Mai tineti minte acele aparate imense la care doar antena avea 7-8 cm?. Asa cum erau ne-am facut treaba cu ele si inca foarte bine!!
    • Like 0
  • Se vede ca telefonul a fost scos din sertar si poza e calda. Pe vremea lui reteaua se chema Connex.
    • Like 3


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult