Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

O casă restaurată din Cluj te surprinde cu interiorul contemporan

Nu ştim cum ar fi să călătorim în timp în Clujul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă vă propunem un exerciţiu de imaginaţie chiar mai interesant. Cum ar fi ca un personaj din acea perioada să ajungă printr-o buclă temporală în propria casă restaurată şi reinterpretată potrivit modului de locuire şi preferinţelor de stil de la sfârşitul secolului al XXI-lea?

Chiar dacă decalajul nu este la fel de mare ca în „Vizitatorii” – pentru cine îşi mai aminteşte celebra comedie franţuzească cu Jean Reno în rolul cavalerului medieval trimis în vremurile moderne, şocul ar fi cu siguranţă uriaş.

Întrebarea nu este întâmplătoare, ea ne-a fost inspirată de o casă istorică din Cluj, restaurată de studioul de arhitectură Atelier Mass cu un ochi atent pentru detalii şi cu drag faţă de valoarea ei în peisajul oraşului. Numele ei este Casa Pistruiatu’, evocând o secvenţă dintr-un episod al cunoscutului serial “Pistruiatul”, filmată la intrarea în veranda casei. Scena surprinde foarte bine curtea, casa şi perspectiva minunată pe care o oferea asupra oraşului Cluj.

Cu arhitecţii de la Atelier Mass ne-am mai întâlnit pe designist.ro cu ocazia altor proiecte în care transformau un spaţiu de birouri sau o cafenea din Cluj. Salutăm așadar acest nou proiect, în care prezentul şi trecutul îşi dau mâna cordial. La exterior, personajul nostru imaginar nu ar avea nici o problemă în a-şi recunoaşte locuinţa, poate doar unele intervenţii asupra curţii exterioare să trădeze că ceva s-a schimbat. Însă la interior, mirarea ar fi una de proporţii, pentru că imaginea este cât se poate de contemporană, în timp ce unele rămăşiţe ale casei de odinioară sunt reinterpretate şi reintegrate în mod neaşteptat, pentru a face legătura cu trecutul.

Curtea exterioară are o abordare simplă, curată, permiţând ca accentul să cadă pe casă ca element principal. Terasa din lemn şi trasee funcţionale, tot din lemn, parcă răsar din suprafaţa gazonului. 

Proiectul a presupus intervenţii structurale, de renovare şi restaurare anevoioase, care s-au întins pe aproximativ trei ani. Însă, pentru Atelier Mass, el a avut şi o importantă miză urbanistică, după cum povestesc arhitecţii implicaţi în amenajare:

“Casa este situată pe Dealul Cetățuia și construcția ei a fost realizată la finalul secolului al XIX-lea în stilul eclectic, specific vremii, cu un aer neo-renascentist. Din arhiva de imagini istorice reiese că a fost printre primele vile burgheze construite pe panta acestui deal proeminent. Nu este un monument istoric, dar valoarea ei ambientală este incontestabilă. Simetria casei si proporțiile ei sunt reușite din punct de vedere arhitectural și oferă o imagine idilică orașului. Astfel, a fost foarte important ca prezența ei urbană să fie redată cât mai fidel formei ei inițiale. Nu putem vorbi de o restaurare totală. Multe elemente au fost refăcute. Tâmplăria ferestrelor și a verandei casei, realizate de Terminus, un vechi colaborator deja pentru noi, au fost bine reproduse pentru a susține geamul termopan. Decorațiile fațadei au fost și ele reproduse de un artist, Florin Magda, cu care mai colaborasem deja la alte proiecte. Doar piatra a fost restaurată aproape total. În zona Clujului, există încă meșteri pietrari specializați pe calcarurile prezente aici.”

Spaţiul exterior, foarte domesticit, este punctat pe alocuri de corpuri de iluminat supradimensionate sau de obiecte decorative aduse din călătorii.

Faţada a fost refăcută în toate detaliile pentru a conserva imaginea iniţială a clădirii, redată oraşului prin restaurare.

Interiorul te invită să îl descoperi pas cu pas, ca pe o surpriză. În configurarea acestuia, arhitecţii au pornit de la cerinţele de confort actual ale tinerii familii care locuieşte aici, dar şi de la pasiunea acesteia pentru călătorii, care punctează cu accente etnice amenajarea în cheie contemporan-industrială:

“Aici am pornit, pe de-o parte, de la nevoia de confort dată de un mod de locuire modern, cu o imagine contemporan asumată, care intră în armonie cu spațiul și-i amplifică potențialul. Pe de altă parte, bogata colecție de obiecte acumulată de cei doi tineri proprietari în călătoriile lor a fost un alt punct important de pornire. Acestea, alături de alte obiecte de colecție, sunt dezvăluite celor care le calcă pragul.”

Spaţiul de zi de la parter este fluid, cu trecere liberă din zona de luat masa către zona bucătăriei deschise. Domină albul pereţilor, cu diferite texturi, între care remarcăm cărămida aparentă şi lemnul abundent, prezent în finisajul podelelor, în grinzile vechi aparente şi în piesele de mobilier.

Zona bucătăriei este finisată cu plăci decorative din ciment, ca un covor ce se continuă din parchet. 

În micul grup sanitar de la parter te întâmpină o girafă.

Casa are o suprafaţă desfăşurată de 300 mp şi trei niveluri, iar preocuparea arhitecţilor a fost aceea de a crea spaţii ample, deschise, în care să te bucuri de lumină şi de libertate de mişcare. Tot ce înseamnă perete neportant a fost eliminat pentru a reda anvergura încăperilor.

I-a ajutat şi configurarea iniţială a casei, foarte simplă, cu un spaţiu mare central care leagă cele două intrări și care se conecta la două încăperi adiacente, subîmpărțite ulterior. Astfel că s-a conturat o schemă în care funcţiunile de bază au acaparat fiecare câte un nivel. Parterul este o mare zonă de zi, cu bucătărie deschisă spre locul de luat masa, mansarda a fost destinată zonei de noapte, iar demisolul găzduieşte zona tehnică şi o cameră de oaspeţi.

 

Elemente noi si vechi. Scandinav. Simplu. Corpul de iluminat, ca o pălărie stilizată, ți-l amintești din acest apartament, nu-i așa? 


Personajul nostru imaginar, să zicem o doamnă respectabilă, s-ar întreba probabil ce s-a întâmplat cu soba de altădată. Ne place în mod deosebit acest joc de segmente prin care porţiuni salvate din soba veche din teracotă au fost inserate în şemineu.

Scara este a “piece of art”. Placată cu tablă antichizată propune un joc de texturi şi transparenţe. Pentru mai multă luminozitate, balustrada a fost realizată din stâlpi de metal, înveseliţi de un sistem de becuri.

Casa propune aşadar mai multe dimensiuni, care se află într-un dialog permanent. Avem această pendulare între prezent şi trecut, vizibilă în inventarul de materiale utilizate la finisaje şi care scoate în evidenţă câteva elemente-cheie, reintegrate creativ în decorul modern: grinzile vechi din lemn lăsate aparente sau refolosite în alte compoziţii, ancadramentele din cărămidă ale ferestrelor, soba veche din teracotă reconvertită în şemineu.

Dar avem și aerul degajat al decorului contemporan, la care participă mobilierul şi accesoriile cu iz nordic, cu piese statement, cu siluete bine definite şi accente de culoare. Adăugăm şi comunicarea vizuală cu spaţiul exterior – al curţii, dar şi al oraşului – permisă de suprafeţele vitrate şi rezultă un spaţiu al experimentului, pozitiv şi energic totodată. Ne place invitaţia la călătorie pe care o adresează parcă această locuinţă, o călătorie în alte timpuri şi în alte spaţii.

La mansardă, patul pare că plutește.

Mansarda este împărțită în două zone printr-un corp de mobilier care combină rafturile inchise şi cele deschise şi permite trecerea luminii. Albul este înviorat de un scaun roşu Egg Chair, iar băncuţa de lemn artizanală, covorul împletit şi alte decoraţiuni aduc un strop de culoare locală din țări prin care gazdele noastre au tot călătorit.

Se poate un birou mai luminos de atât?

Baia de la mansardă păstrează specificul etnic: găsim lavoare de sticlă pictată şi mozaic.

Demisolul este un spaţiu eminamente industrial. Beton la vedere, piatră şi cărămidă aparente, ţevi de cupru lăsate la vedere şi fascicule geometrice de lumină care marchează intrările. Dar şi aici avem accente de culoare prietenoase, cum sunt fotografiile expuse pe pereţi sau mini-stâlpii în culori fresh.

Aşa că, dacă prin călătoriile voastre reale sau imaginare ajungeţi prin Cluj şi faceţi o plimbare prin zona Cetăţuia, o să vă puteţi bucura şi voi de imaginea fermecătoare a acestei case. Povestea o cunoaşteti acum – sau vi-o puteţi imagina aşa cum doriţi!

Colaboratori proiect:

Structură – Jacint Virag

Constructor – regie proprie

Reconstituire vitraje, ferestre – Terminus

Placări interioare și mobilier – Terminus

Confecții metalice, mobilier metalic – Florin Magda

Pictură murală – Kero & Cocu

Fotografii: arh. Silviu Aldea (Atelier Mass)

Acest articol a fost preluat de pe designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Absolut superba! Gandita la cel mai mic detaliu, idei originale, iar soba aia din semineu este wow! Se vad si banii multi.. Frumos! Pot spune ca se vede de ceva timp evolutia in design romanesc. Inainte cu ani vedeam idei frumoase si originale numai prin revistele straine. Acum ,nu mai este nicio diferenta ! Felicitari !
    • Like 0
  • check icon
    Țigla aceea roșie,nouã si banală se potriveste "ca nuca-n perete" cu porțiunea cealaltã de țiglã frumoasã,veche,bătută de soare si ploi. A rezultat un contrast izbitor, supãrãtor si pentru ochi si pentru principiile restaurãrii unei clãdiri istorice. Pãcat!
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult