O posibilă explicație pentru reticența românilor la vaccin: faptul că biologia, chimia și fizica sunt predate separat la școală

sursa foto: Inquam Photos

M-a entuziasmat și pe mine foarte tare vestea că cercetătorii de la Moderna-Merck au testat cu succes primul vaccin experimental personalizat, bazat pe ARN mesager, împotriva cancerului de piele. Nu e prima reușită de acest fel, am mai citit despre câteva asemănătoare în ultimii ani, cert este însă că omenirea este foarte aproape de a găsi leacul împotriva unei boli vechi de când lumea și pământul.

De când există viață pe pământ. Cea mai veche dovadă privind existența acestei boli provine de la o fosilă veche de 1,7 milioane de ani, descoperită într-o peșteră din Africa de Sud, la un strămoș uman, care suferea de osteosarcom.

Eram sigur însă că se vor activa antivacciniștii de serviciu, spumegând împotriva Big Pharma și agitând conspirații de tot felul.

Nu vreau să denigrez pe nimeni și nimic și dac-o fac, o fac cu smerenie, dar una dintre cauzele antivaccinismului se află, sigur ca da, în școală.

Demult, tare demult, pe când psihologul Jean Piaget era mama, tata și Dumnezeul stadiilor de dezvoltare cognitivă, niște cetățeni au decis că, în școala românească, elevii de gimnaziu trebuie să înceapă studiul biologiei din clasa a cincea, fizica dintr-a șasea și chimia dintr-a șaptea.

Teoretic, nu suna rău, împărțeala asta avea o logică.

În gimnaziu, elevii iau contact (așa, mai serios) cu biologia încă din clasa a cincea. Există o explicație pentru asta: este cea mai vizuală și tangibilă dintre științe. Copiii studiază plante, animale, în general chestii care mișcă, se nasc, se înmulțesc și mor - chestii pe care le pot vedea, atinge, observa la un microscop. Cu alte cuvinte, biologia permite observarea directă.

Din clasa a șasea, copiii iau contact cu fizica. Încep să studieze forța, viteza, temperatura, curentul electric - cu alte cuvinte, lucruri care nu se văd, dar se simt. Adică e nevoie de oleacă mai multă abstractizare și - din „păcate” - copiii încep să lucreze cu modele matematice și formule.

În clasa a șaptea, se presupune că gândirea abstractă s-a copt și e numai bună de servit pe platoul chimiei, care vine cu tot felul de „șmecherii” complet invizibile, precum atomi, molecule, legături și reacții chimice. În jurul vârstei de 13 ani - zice Piaget de mai sus -, copilul ar trebui să aibă gândirea abstractă gata formată.

Repartizarea științelor la gimnaziu are oleacă de legătură și cu ce se predă la matematică. În clasa a cincea, operații de bază, fracții - numa' bine, biologia nu cere calcule complexe. În clasa a șasea, se îngroașă treaba: la fizică, se trece la rapoarte, proporții, procente și transformări de unități de măsură, lucruri care s-au predat (sau măcar au început să se predea) la matematică. În clasa a șaptea, chimia cere și mai multă matematică, nu mai intru în detalii, că sunt de formație umanistă.

Ei, dacă lucrurile astea ar fi funcționat cum trebuie, antivacciniștii ar fi fost acum, probabil, pasionați de știință, iar eu nu mai trebuia să scriu acest text.

Problema a apărut atunci când aceste materii au început a fi predate complet separat. Degeaba mai zice dom' profesor de chimie: „Băi, ați făcut asta la matematică”. Nu așa se face. Aia nu e interdisciplinaritate. Copiilor pe-o ureche le intră, pe ailaltă le iese, iar la finalul orei își blestemă zilele și pe cei care au inventat chimia sau fizica.

În plus, cu timpul, programele au devenit tot mai stufoase și complexe, abdicând fix de la ce predica bietul Piaget - care cam avea el dreptate în felul lui - și anulând exact trecerea asta de la gândirea concretă la aia abstractă.

În țările „cu apă caldă”, fizica, chimia și biologia se predau integrat, sub umbrela unei materii care se cheamă Științe (Science). Ca-n Marea Britanie, Canada, Australia și altele. Spre exemplu, copiii studiază o chestie foarte cunoscută precum apa. La biologie, cum e cu apa și organismele vii; la fizică, stările de agregare ale apei și circuitul ei în natură; iar la chimie, formula moleculară a apei, reacții chimice și alte lucruri de genul acesta. 

În Finlanda, fac o chestie și mai șmecheră. Studiază o materie numită Phenomenon-Based Learning (învățarea bazată pe fenomene). Spre exemplu, cercetează problema schimbărilor climatice. Prin biologie, descoperă impactul asupra ecosistemelor; la chimie, descoperă gazele cu efect de seră; iar la fizică, transferul de căldură și topirea ghețarilor.

În Franța, elevii învață științele în școală pe două direcții: Sciences de la vie et de la Terre (științele vieții și Pământului) și Physique-Chimie, predate ca o singură materie de un singur profesor.

În fine, nu mă mai lungesc, s-ar putea face foarte bine și la noi treaba asta, dacă: (1) s-ar iniția niște programe de conversie, prin care profesorii de științe să-și ia a doua specializare; (2) curriculumul ar fi reformat din temelii, după modelele de mai sus; (3) am avea laboratoare mișto prin școli și multe altele.

Deci, corelând felul în care sunt predate științele prin aceste țări cu gradul de vaccinare, veți remarca faptul că acesta e de câteva ori mai mare decât la noi. Bine, Franța face oarece excepție, dar acolo rezervele față de vaccin sunt mai degrabă politice, filosofice: francezii au fost mereu reticenți la marile companii, în mod special farmaceutice. Chiar și așa, în Franța gradul de vaccinare este incomparabil mai mare decât la noi.

Dincolo de profesori buni sau mai puțin buni, dincolo de manuale, gradul de analfabetism științific din România se explică prin felul în care sunt predate științele la gimnaziu, adică acolo unde se pun (sau ar trebui puse) bazele gândirii științifice.

De aceea, se întâmplă să avem chiar și medici care nu înțeleg foarte bine ce presupune procesul științific prin care este făcut un vaccin. Unii dintre ei au învățat pe dinafară, au luat diplome și gradații, iar noi ne zbatem acum cu cele mai mari procente de copii bolnavi de rujeolă.

Și mai e ceva: faptul că rețelele sociale au dat glas tuturor, ceea ce a pus părerea omului de știință pe același plan cu părerea unui antivaccinist convins din Urziceni.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp