Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O tombateră

Cristian Tudor Popescu - bun

Habar n-am dacă tatăl lui Burduja a fost securist sau nu. Și nici nu vreau să știu. De asemenea, nu vreau să critic prestația lui ca ministru al Energiei. Ce mă surprinde însă, și nu pot să dau de-o parte, e atitudinea din campanie.

Dl Burduja, candidatul uite-l, nu-i al PNL, s-a apucat să-l atace pe Nicușor Dan, după cum aflăm că i s-a indicat de la partid. Vasăzică, un candidat tânăr, școlit, liberal, deci, de dreapta, îl atacă pe celălalt candidat de dreapta. Nu zic că Burduja ar trebui să-i dea voturile lui Dan, dar, de pe locul 4, unde se află cu distanță mare, logic ar fi să critice candidatul de pe locul 3, în nădejdea că poate avansa un loc. Nu sunt nicidecum fan Nicușor Dan, îi văd bine punctele slabe, dar, constat că dând în el, Sebastian Burduja joacă în avantajul lui Piedone și Firea, nici el, nici PNL, neavând nimic de câștigat din asta. 

 Tânăra speranță Burduja se arată a fi un demn discipol al „greilor” peneliști, îmbătrâniți în osânză cu damf pesedist. O tombateră (din grecește, ton patera, „cel ce își imită tatăl”), cum le spuneau liberalii lui Brătianu odraslelor de boieri care călcau pe urmele genitorilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Gelu Duminică și fiica lui

Că ne place sau nu, pentru foarte mulți dintre noi conflictul e un mod de existență. Știm foarte bine să ne certăm cu cel de lângă noi, în timp ce cooperarea ne este încă străină. Compromisul e încă perceput ca o slăbiciune și, mai deloc, ca un gest de maturitate. În vocabularul nostru curent, nu prea avem cuvinte pentru afecțiune și ne simțim stingheri și vulnerabili atunci când încercăm să le folosim, însă stăpânim foarte bine limbajele atacului și superiorității.

Citește mai mult

Radu Miruta - profimedia

„Asta mă face să observ încă o dată cam cât de puternică este matricea asta de dezinformare, care e parte a unui război care se duce pe foarte multe fronturi și care are printre scopuri decredibilizarea instituțiilor”. foto: Profimedia

Citește mai mult