Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O tombateră

Cristian Tudor Popescu - bun

Habar n-am dacă tatăl lui Burduja a fost securist sau nu. Și nici nu vreau să știu. De asemenea, nu vreau să critic prestația lui ca ministru al Energiei. Ce mă surprinde însă, și nu pot să dau de-o parte, e atitudinea din campanie.

Dl Burduja, candidatul uite-l, nu-i al PNL, s-a apucat să-l atace pe Nicușor Dan, după cum aflăm că i s-a indicat de la partid. Vasăzică, un candidat tânăr, școlit, liberal, deci, de dreapta, îl atacă pe celălalt candidat de dreapta. Nu zic că Burduja ar trebui să-i dea voturile lui Dan, dar, de pe locul 4, unde se află cu distanță mare, logic ar fi să critice candidatul de pe locul 3, în nădejdea că poate avansa un loc. Nu sunt nicidecum fan Nicușor Dan, îi văd bine punctele slabe, dar, constat că dând în el, Sebastian Burduja joacă în avantajul lui Piedone și Firea, nici el, nici PNL, neavând nimic de câștigat din asta. 

 Tânăra speranță Burduja se arată a fi un demn discipol al „greilor” peneliști, îmbătrâniți în osânză cu damf pesedist. O tombateră (din grecește, ton patera, „cel ce își imită tatăl”), cum le spuneau liberalii lui Brătianu odraslelor de boieri care călcau pe urmele genitorilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult