Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Oana Gheorghiu - „Noi facem un spital”, voi ce faceți? „Cetățeanul român nu există acum pentru guvernanții noștri, singura preocupare e justiția și cum să o punem pe butuci ca unii să poată fura”

Oana Gheorghiu si Carmen Uscatu

„Dacă vă spuneam acum 3 ani că vrem să strângem 16 milioane de euro să facem un spital v-ați fi uitat la noi ca la două nebune. Cum am fi făcut-o și noi, pentru că discuția despre un spital are ceva vechime, doar că era la nivel de glumă, nu îndrăzneam să ne-o spunem mai mult. Dar acum, utopia asta a devenit ceva concret și chiar se întâmplă să ne emoționăm de câte ori mergem pe șantier, pentru că nici nouă nu ne vine să credem că chiar se întâmplă lucrul ăsta”, spune Oana Gheorghiu cea care a fondat împreună cu Carmen Uscatu Asociația „Dăruiește Viață”, care construiește astăzi un spital. 

Deși planul inițial prevedea construirea unei unități sanitare de oncologie și radioterapie pediatrică, prima de acest gen din țară, cu ajutorul a 200.000 de donatori asociația va putea construi și un bloc operator nou, o secție nouă de terapie intensivă, o nouă secție de neurochirurgie și una de chirurgie. Suprafața construcției va ajunge astfel la 12.000 de metri pătrați - o suprafață echivalentă cu cea a spitalului Marie Curie, în curtea căruia va fi ridicată. „Actualul bloc operator al spitalului n-a fost renovat niciodată de la înființarea spitalului de prin anii ‘80”, a spus Carmen Uscatu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24

„Vom prelua din actualul spital aceste secții, blocul operator se va muta cu totul în noua clădire și neurochirurgia astfel încât prin acest proiect dăm șansa și clădirii vechi să se reorganizeze și să devină un spital care respectă normele medicale, măcar cele românești”, a explicat Oana Gheorghiu.

Pentru ele, spitalul este un proiect la care nu vor renunța niciodată: vor să rămână alături de oamenii din el și după terminarea clădirii și să se asigure că el va funcționa conform standardelor în vigoare în Occident în acest moment. „Vrem să avem un board științific din străinătate, care să aibă ce ne învăța și care să ne oblige să respectăm protocoalele”, spune Carmen Uscatu.

În opinia ei, România are două viteze: cea a statului paralel, care construiește un spital și care ar putea construi o autostradă sau o școală. Și cea a statului care nu face nimic pentru cetățenii săi.

„Cetățeanul român nu există acum pentru guvernanții noștri, singura preocupare e justiția și cum să o punem pe butuci ca unii să poată fura. Dar există o clasă politică în formare și o societate civilă care e din ce în ce mai activă și implicată și cred că aceasta e adevărata față a României. Faptul că noi am reușit să strângem bani de la oameni și companii să facem un spital, e o dovadă foarte clară că România e altfel, că a făcut niște greșeli când și-a ales conducătorii sau a greșit când nu a mers la vot, asta mi se pare greșeala cea mai mare. Sper să nu mai facem această greșeală și să spunem că nu avem de unde alege, pentru că avem de unde alege, avem o clasă politică în formare”, arată Oana Gheorghiu.

Crede că nu este greu să construiești un spital, iar statului îi este mai ușor să construiască pentru că are fonduri și pentru că poate accesa în acest scop bani europeni. În schimb, ONG-urile nu pot accesa fonduri pentru a construi infrastructură medicală.

Au reușit să obțină bani însă din donațiile românilor, pe care îi definesc drept oameni care vor să se implice, dar cărora le câștigi greu încrederea. „Deocamdată, suntem acel bulgăre mic care va crește în timp. Trebuie să avem răbdare, e ca în business, nu poți spera că peste noapte o să fii milionar. Lucrurile se construiesc încetul cu încetul și cu încredere”, crede Oana Gheorghiu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Normal (dar mai este ceva normal în această țară de fapt strat de „lobodă„ prin care umblă Vodă Dragnea) ar fi ca la apariția acestor două „zâne„ bune pentru copii, cei din guvern și șparlament să se ascundă de rușine. Imposibil în schimb pentru că, nici unul din cei vizați nu a fost când s-a împărțit rușinea. Vedeți dvs., cele două doamne au făcut un lucru la care s-au priceput chiar dacă nu o știau că o vor învăța. Restul care doresc să facă și ei ceva util, ar putea să facă și ei ceva la care nu trebuie pricepere : să iasă în stradă și să se alăture celor care se pricep să protesteze. DOAR ATÂT !
    • Like 2
    • @ Dorel Romica Palenciucc
      Doar atat!? Asta e tot ce poti?! Nu poti sa dai 2 euro ONG -ului Doamnelor, nu poti sa-i indemni si pe altii sa doneze ceva unui ONG care se ocupa de copii! AStepti sa faca statul ceva si in acest nobil scop protestezi stand in strada. Nu poti sa faci un pic de politica si sa te afiliezi unei grupari active? Cu rezistatul o sa rezisti mult si bine! Daca nu trebuie pricepere cine sunt cei care se pricep! Vad ca ai doua like -uri de la alti priceputi. Doar atat!
      • Like 0
    • @ Dan Apostol
      Păi dacă am dau bineînțeles. Dar de unde știi că nu am dat ? M-am uitat dar nu ești în echipa Republica. Mai mulți ani în urmă am luat de „crescut” doi copii din Bangladesch. Chiar mi-au trimis o foto cu rechizitele cumpărate din donația mea. Întotdeauna am dat când am avut. Nu am câștigat niciodată mai mult de 1100 € într-o lună. Trimite-i acest tip de scrisori de dragoste (de exemplu) zgârcioabei de Țiriac care este multi- milionar cu depozite de bani off shore.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult