Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.
Dacă Dragnea mai era acum în capul trebii, s-ar fi ferit ca dracul de tămâie să fie privit în față de Părintele Francisc.
Stătea la scuteală la Scroviștea, cum s-a făcut nevăzut când s-a adunat Europa la Ateneul Român, și ne spunea că Papa a venit ca să aducă imigranți în România, să binecuvânteze homosexualii și să-i facă pe românii ortodocși catolici...
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
La Blaj, peste 120.000 de oameni l-au întâmpinat pe Papa Francisc, care i-a beatificat pe cei șapte episcopi martiri care au murit pentru credința lor. „Să construiți o patrie mai dreaptă și mai fraternă!”, le-a spus Papa Francisc celor prezenți. Foto: Remus Achim
Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.
Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.
A fost Sfântul Alexandru. Dincolo de urările pe care care le fac purtătorilor acestui nume, e cineva pe care îl pomenesc şi care are o mare însemnătate în copilăria şi devenirea mea - naşul meu de botez.
În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.
